Cerni
Definitie, sens si explicatie
1Cerni, cernesc, verb Iv.
1. Tranzitiv (Popular) A vopsi in negru (in semn de doliu); a innegri.
2. Reflexiv A se imbraca in haine negre, a-si vopsi hainele in negru, in semn de doliu; a purta doliu.
3. Reflexiv Figurativ A se mahni, a se intrista. – Din limba slava (veche) črŭniti.
1. Tranzitiv (Popular) A vopsi in negru (in semn de doliu); a innegri.
2. Reflexiv A se imbraca in haine negre, a-si vopsi hainele in negru, in semn de doliu; a purta doliu.
3. Reflexiv Figurativ A se mahni, a se intrista. – Din limba slava (veche) črŭniti.
2A se cerni antonim: a se invoiosa
3Cerni verb verifica cuvantul: indolia.
4Cerni verb verifica cuvantul: innegri.
5Cerni verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural cernesc, imperfect 3 singular cernea; conj. prezent 3 singular si plural cerneasca
6A se cerni ma -esc intranzitiv 1) A se imbraca in haine negre in semn de doliu. 2) fig.
A fi cuprins de un sentiment apasator (de tristete, de durere, de jale etcetera). /<sl. truniti
A fi cuprins de un sentiment apasator (de tristete, de durere, de jale etcetera). /<sl. truniti
7A cerni -esc tranzitiv A face sa devina negru; a innegri. /<sl. truniti
8Cerni (cernesc, cernit), verb –
1. A innegri, a vopsi in negru. –
2. A imbraca in doliu. –
3. A se calugari. –
4. A intrista, a amari, a supara.
Sl.
črŭniti „a innegri”, de la crŭnŭ „negru” (Miklosich, Slaw.
Elem., 52; Cihac, Ii, 48).
Adjectiv s-a pastrat in rom. doar ca nume de oi (cerna), de boi (cernea), de ciini (cernei) si de riuri (Cerna), ca si in mai multe toponime (Cernica, Cernauti). – Derivat cerneala, substantiv feminin (actiunea de a innegri sau de a vopsi in negru; colorant negru in general; doliu; necaz, cerneala neagra; cerneala in general; Arg., cafea), din limba slava (veche) črŭnilo, cu sufix modificat dupa rom. -eala (Iordan, Dift., 82; Dar); cernica substantiv feminin (Arg., carte de joc, optar), probabil aluzie la manastirea Cernica, desi nu este clara explicatia; cernusca, substantiv feminin (planta Nigella sativa, Nigella arvensis), din limba rusa černuška (Tiktin); ciorna, substantiv feminin (concept, bruion), din limba rusa čornyi „negru; concept, bruion” (Cihac, Ii, 48); ciornaie, substantiv feminin (Mold., animal sfrijit); ciornei, substantiv masculin (persoana cu tenul masliniu); ciorni, verb (a face o ciorna); ciornoglav, adjectiv (bolnavicios), din bulgara černoglava „cap negru” (Puscariu, Jb, Xvi, 222).
1. A innegri, a vopsi in negru. –
2. A imbraca in doliu. –
3. A se calugari. –
4. A intrista, a amari, a supara.
Sl.
črŭniti „a innegri”, de la crŭnŭ „negru” (Miklosich, Slaw.
Elem., 52; Cihac, Ii, 48).
Adjectiv s-a pastrat in rom. doar ca nume de oi (cerna), de boi (cernea), de ciini (cernei) si de riuri (Cerna), ca si in mai multe toponime (Cernica, Cernauti). – Derivat cerneala, substantiv feminin (actiunea de a innegri sau de a vopsi in negru; colorant negru in general; doliu; necaz, cerneala neagra; cerneala in general; Arg., cafea), din limba slava (veche) črŭnilo, cu sufix modificat dupa rom. -eala (Iordan, Dift., 82; Dar); cernica substantiv feminin (Arg., carte de joc, optar), probabil aluzie la manastirea Cernica, desi nu este clara explicatia; cernusca, substantiv feminin (planta Nigella sativa, Nigella arvensis), din limba rusa černuška (Tiktin); ciorna, substantiv feminin (concept, bruion), din limba rusa čornyi „negru; concept, bruion” (Cihac, Ii, 48); ciornaie, substantiv feminin (Mold., animal sfrijit); ciornei, substantiv masculin (persoana cu tenul masliniu); ciorni, verb (a face o ciorna); ciornoglav, adjectiv (bolnavicios), din bulgara černoglava „cap negru” (Puscariu, Jb, Xvi, 222).