Definitie Cheltui - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Cheltui, cheltuiesc, verb IV.
Tranzitiv
1. A da o suma de bani pentru a cumpara sau a plati ceva, pentru a ajuta pe cineva etcetera; (peior.) a risipi, a irosi banii pe ceva, cu cineva etcetera
2. A consuma, a folosi energie, timp etcetera – Din limba maghiara Költeni.

Varianta definitie 2: A cheltui antonim: a economisi, a strange

Varianta definitie 3: Cheltui verb verifica cuvantul: desface, plasa, vinde.

Varianta definitie 4: Cheltui verb
1. a arunca, a azvarli, a irosi, a imprastia, a prapadi, a risipi, a zvarli, (livresc) a prodiga, (invechit si reg.) a prada, (regional) a matrasi, a paradui, (Transilvania) a spesa, (invechit) a raschira, (grecism cuvant invechit) a afierosi, (figurativ) a inghiti, a manca, a papa, a toca. (Și-a - averea; isi - banii pe toate fleacurile.)
2. verifica cuvantul: consuma.

Varianta definitie 5: Cheltui verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural cheltuiesc, imperfect 3 singular cheltuia; conjunctie: prezent 3 singular si plural cheltuiasca

Varianta definitie 6: A cheltui -iesc tranzitiv 1) (bani) A folosi in calitate de contravaloare (pentru marfuri, servicii prestate etcetera). 2) (bani, avere) A folosi in mod nechibzuit; a risipi; a irosi. 3) (bunuri materiale) A intrebuinta pentru a-si satisface cerintele proprii sau pentru a obtine alte produse; a consuma. /<ung. költeni

Varianta definitie 7: A se cheltui ma cheltui intranzitiv popular A-si risipi fortele intelectuale sau fizice. /<ung. költeni

Varianta definitie 8: Cheltui (-uesc, -it), verb –
1. A da o suma de bani pentru a cumpara sau plati ceva. –
2. A irosi, a prapadi, a risipi. –
3. (Trans.) A vinde. –
4. (Refl., cuvant invechit) A face cheltuieli. –
5. (Refl.) A se stradui.
Mag. költeni „a cheltui” (Cihac, II, 488). – Derivat cheltuiala, substantiv feminin (faptul de a cheltui; bani cheltuiti; risipa; cuvant invechit, provizii, merinde); cheltuielnic (var. cheltuios), adjectiv (invechit, risipitor); cheltuitor, adjectiv (risipitor).
Din rom. provine rut. keltuwati „a cheltui” (Miklosich, Wander., 16, conform Berneker 500).