Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Cine

1 * Cuvantul cu diacritice: cíne
Cuvantul fara diacritice: cine

Definitie: CINE pronume 1. (Interogativ; ține locul unui substantiv care denumește o persoană sau un animal ori al unui pronume, așteptat ca răspuns la întrebare) Cine a venit? ♢ Expresie Cine (mai) știe? = nu știu, nu cunosc problema. ♦ Ce fel (de om). Tu nu știi cine-i mama. 2. (Relativ) Cel ce, acela care. Bine-a zis cine-a zis... ♢ Expresie Are (sau n-are) cine ori este (sau nu este) cine = (nu) există om care, (nu) se găsește persoană care... 3. (Nehotărât) Fiecare, oricine, oricare. Zică cine ce va vrea. [Genitiv-dat.: cui] – Limba Latina quene (= quem).

2 * Cuvantul cu diacritice: cíne
Cuvantul fara diacritice: cine

Definitie: CINE pronume 1. care. (- vine cu mine?) 2. verifica cuvantul: oricine.

3 * Cuvantul cu diacritice: cine- cinema- cinemato- cine-mo- cineto-
Cuvantul fara diacritice: cine

Definitie: CINE- / CINEMA- / CINEMAT(O)- / CINE-MO- / CINET(O)- element „mișcare”; „cinemato- graf”. (< franceza cine-, cinema-, cinemat/o/-, cinemo-, cinet/o/-, conform din limba greaca kinema, -atos, kinetos, mobil)

4 * Cuvantul cu diacritice: cíne
Cuvantul fara diacritice: cine

Definitie: cine pr., g.-d. cui

5 * Cuvantul cu diacritice: cíne
Cuvantul fara diacritice: cine

Definitie: CINE² pron. rel. (se folosește pentru a indica o persoană neidentificată) Cel care; cel ce. - știe carte are patru ochi. [G.-D. cui] limba latina quene

6 * Cuvantul cu diacritice: cíne
Cuvantul fara diacritice: cine

Definitie: CINE¹ pron. interog. (se folosește pentru formularea unei întrebări) Care (anume)? - cântă? - vine? [G.-D. cui] limba latina quene

7 * Cuvantul cu diacritice: cine-
Cuvantul fara diacritice: cine

Definitie: CINE¹- Element prim de compunere savantă care are semnificația „mișcare”, „de mișcare”, „în legătură cu mișcarea”. [Varianta cinem-, cinemat-, cinemato-, cinemo-. / < franceza cine- < limba greaca (veche) kinema – mișcare].

8 * Cuvantul cu diacritice: cine-
Cuvantul fara diacritice: cine

Definitie: CINE¹- Element prim de compunere savantă care are semnificația „mișcare”, „de mișcare”, „în legătură cu mișcarea”. [Varianta cinem-, cinemat-, cinemato-, cinemo-. / < franceza cine- < limba greaca (veche) kinema – mișcare].

9 * Cuvantul cu diacritice: cine-
Cuvantul fara diacritice: cine

Definitie: CINE²- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(de) cinema”, „în legătură cu cinematograful”. [Varianta cinema-. / < franceza cinema < cinematographe].

10 * Cuvantul cu diacritice: cine-
Cuvantul fara diacritice: cine

Definitie: CINE³- verifica cuvantul: cin-.

11 * Cuvantul cu diacritice: cíne
Cuvantul fara diacritice: cine

Definitie: cine pronume inter. – 1. Introduce întrebările la care se așteaptă ca răspuns un nume de persoană. – 2. Cel care (indică identitatea subiectului a două acțiuni conexe). – 3. Nimeni (în expresii ca n-are cine, cine știe ce, etcetera). – 4. (Înv.) Fiecare (mai ales în compunere cu unde, cum, cît, încotro). – Mr. ține, istr. țire. Gen., dat (al, a) cui, acuzativ pe cine. Limba Latina quem (Pușcariu 366; Candrea-Dens., 345; REW 6953; DAR); cu epenteza lui -ne, ca în sard. kini, calabr. chine, lec. cine (M. Ruffini, Cah. S. Pușcariu, I, 202), conform și mine, tine, sine (Byhan, Jb., III, 7). Celelalte explicații par mai puțin probabile: limba latina quisne (Philippide, Principii, 78; Pascu, I, 176); -ne ca în limba albaneza unë „eu”, tinë „tu” (Pușcariu 366); limba latina quem pronunțat quene (DAR). Gen. cui (din limba latina cui) se folosește și cu sens absolut: „fiul cui” (conform Eminescu: a cui-s, mamă?). Comp. cinescu, pronume (învechit, fiecare, oricine), pare sing. analogic, format pe baza lui cinești, care ar putea fi o compunere bazată pe aceleași elemente ca neștine (DAR admite că cinești este rezultatul contaminării lui cineș cu fiește(care); Meyer-Lubke, Literaturblatt, VII, 150 și Philippide, ZRPh., XXXI, 360, îl explicau pe cinescu direct din limba latina quisquis; cineși, pronume (învechit, fiecare, oricare), ca același; cineva, pronume (o persoană indeterminată; o persoană importantă), ca și careva (pentru folosirea sa, conform Sandfeld, Syntaxe, 210-2); fiecine (var. fieșicine, fieștecine), pronume (oricine, fiecare), ca fiecare; măcarcine, pronume (rar, oricine); neștine (var. cuvant invechit nescine), pronume (oricine), ca niscare; oarecine (var. oareșicine, oricine), pronume (oricare, fiecare), ca oarecare; vericine, pronume (oricare), ca vericare.