Definitie Cine - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: CiNE pronume
1. (Interogativ; tine locul unui substantiv care denumeste o persoana sau un animal ori al unui pronume, asteptat ca raspuns la intrebare) Cine a venit? ♢ Expresie Cine (mai) stie? = nu stiu, nu cunosc problema. ♦ Ce fel (de om).
Tu nu stii cine-i mama.
2. (Relativ) Cel ce, acela care.
Bine-a zis cine-a zis... ♢ Expresie Are (sau n-are) cine ori este (sau nu este) cine = (nu) exista om care, (nu) se gaseste persoana care...
3. (Nehotarat) Fiecare, oricine, oricare.
Zica cine ce va vrea. [Genitiv-dat.: cui] – Limba Latina *Quene (= quem).

Varianta definitie 2: CiNE pronume
1. care. (- vine cu mine?)
2. verifica cuvantul: oricine.

Varianta definitie 3: Cine- / cinema- / cinemat(o)- / cine-mo- / cinet(o)- element „miscare”; „cinemato- graf”. (< franceza cine-, cinema-, cinemat/o/-, cinemo-, cinet/o/-, conform din limba greaca kinema, -atos, kinetos, mobil)

Varianta definitie 4: Cine pr., g.-d. cui

Varianta definitie 5: CiNE2 pron. rel. (se foloseste pentru a indica o persoana neidentificata) Cel care; cel ce. - stie carte are patru ochi. [G.-D. Cui] /<lat. quene

Varianta definitie 6: CiNE1 pron. interog. (se foloseste pentru formularea unei intrebari) Care (anume)? - canta? - vine? [G.-D. Cui] /<lat. quene

Varianta definitie 7: Cine1- Element prim de compunere savanta care are semnificatia „miscare”, „de miscare”, „in legatura cu miscarea”. [Varianta cinem-, cinemat-, cinemato-, cinemo-. / < franceza cine- < limba greaca (veche) kinema – miscare].

Varianta definitie 8: Cine1- Element prim de compunere savanta care are semnificatia „miscare”, „de miscare”, „in legatura cu miscarea”. [Varianta cinem-, cinemat-, cinemato-, cinemo-. / < franceza cine- < limba greaca (veche) kinema – miscare].

Varianta definitie 9: Cine2- Element prim de compunere savanta cu semnificatia „(de) cinema”, „in legatura cu cinematograful”. [Varianta cinema-. / < franceza cinema < cinematographe].

Varianta definitie 10: Cine3- verifica cuvantul: Cin-.

Varianta definitie 11: Cine pronume inter. –
1. Introduce intrebarile la care se asteapta ca raspuns un nume de persoana. –
2. Cel care (indica identitatea subiectului a doua actiuni conexe). –
3. Nimeni (in expresii ca n-are cine, cine stie ce, etcetera). –
4. (Înv.) Fiecare (mai ales in compunere cu unde, cum, cit, incotro). – Mr. tine, istr. tire.
Gen., dat (al, a) cui, acuzativ pe cine.
Limba Latina quem (Puscariu 366; Candrea-Dens., 345; REW 6953; DAR); cu epenteza lui -ne, ca in sard. kini, calabr. chine, lec. cine (M. Ruffini, Cah.
S. Puscariu, I, 202), conform si mine, tine, sine (Byhan, Jb., III, 7).
Celelalte explicatii par mai putin probabile: limba latina quisne (Philippide, Principii, 78; Pascu, I, 176); -ne ca in limba albaneza unë „eu”, tinë „tu” (Puscariu 366); limba latina quem pronuntat quene (DAR).
Gen. cui (din limba latina cui) se foloseste si cu sens absolut: „fiul cui” (conform Eminescu: a cui-s, mama?).
Comp. cinescu, pronume (invechit, fiecare, oricine), pare sing. analogic, format pe baza lui cinesti, care ar putea fi o compunere bazata pe aceleasi elemente ca nestine (DAR admite ca cinesti este rezultatul contaminarii lui cines cu fieste(care); Meyer-Lübke, Literaturblatt, VII, 150 si Philippide, ZRPh., XXXI, 360, il explicau pe cinescu direct din limba latina quisquis; cinesi, pronume (invechit, fiecare, oricare), ca acelasi; cineva, pronume (o persoana indeterminata; o persoana importanta), ca si careva (pentru folosirea sa, conform Sandfeld, Syntaxe, 210-2); fiecine (var. fiesicine, fiestecine), pronume (oricine, fiecare), ca fiecare; macarcine, pronume (rar, oricine); nestine (var. cuvant invechit nescine), pronume (oricine), ca niscare; oarecine (var. oaresicine, oricine), pronume (oricare, fiecare), ca oarecare; vericine, pronume (oricare), ca vericare.