Definitie Cinic -ă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Cinic, -Ă, cinici, -ce, adjectiv
1. (Despre oameni; adesea substantivat) Care da pe fata, cu sange rece, fapte sau ganduri condamnabile, care calca, fara sfiala, regulile moralei, de convietuire sociala si de buna-cuviinta; (despre manifestari ale oamenilor) care tradeaza, exprima asemenea atitudini.
2. (În sintagmele) Filozofie cinica = doctrina filozofica din Grecia antica, care nu recunoaste normele sociale existente si propovaduia o viata simpla si reintoarcerea la natura.
Filozof cinic (si substantivat) = adept al filozofiei cinice. – Din franceza Cynique, limba latina Cynicus.

Varianta definitie 2: Cinic, -Ă I. adjectiv
1. care denota sfidare; sarcastic, sfidator, insolent, nerusinat.
2. scoala -a = scoala filozofica greaca din antichitate care s-a preocupat indeosebi de problemele eticii, propovaduind autonomia morala a individului, simplitatea, intoarcerea la natura.
II. substantiv masculin filozof apartinand acestei scoli.
III. adjectiv , substantiv masculin f. (cel) care exprima deschis si fara jena atitudini si ganduri condamnabile; (om) nerusinat, fara scrupule. (< franceza cynique, limba latina cynicus, limba greaca (veche) kynikos, de caine)

Varianta definitie 3: Cinic adjectiv m., plural cinici; f. singular cinica, plural cinice

Varianta definitie 4: Cinic -ca (-ci, -ce) si substantival Care tine de cinism; propriu cinismului. Om -. ♢ Filozofie -ca doctrina filozofica antica care propovaduia revenirea la natura, respingand normele si conventiile sociale si morale. /<fr. cynique, limba latina cynicus

Varianta definitie 5: Cinic, -Ă adjectiv Școala cinica = scoala filozofica greaca din antichitate, care s-a preocupat indeosebi de problemele eticii, propovaduind autonomia morala a individului, simplitatea, intoarcerea la natura, dispretul pentru normele eticii religioase, pentru conventionalism, bogatie si onoruri. substantiv masculin Filozof apartinand acestei scoli. adjectiv, substantiv masculin si feminin: (Cel) care arata pe fata, fara sfiala, fapte si ganduri condamnabile; (om) rau, nerusinat, fara scrupule; (cel) care denota sfidare, sfidator. [Conform: franceza cynique, limba italiana cinico, limba greaca (veche) kynikos – cainesc].