Definitie Ciolan - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Ciolan, ciolane, substantiv neutru
1. Os (mare) de animal (taiat, cu sau fara carne pe el) sau (familiar) os de om. ♦ Expresie A da (cuiva) un ciolan de ros = a da (cuiva) posibilitatea de a obtine avantaje sau profituri materiale.
A umbla dupa ciolan = a umbla dupa profituri materiale.
A scapa ciolanul din mana = a pierde o situatie avantajoasa.
2. (Familiar) Membru al corpului; (la plural) schelet al corpului. ♢ Expresie A i se muia (cuiva) ciolanele = a-i slabi puterile, a se molesi.
A-i trece (cuiva) ciolan prin ciolan = a fi foarte obosit.
A-i rupe (sau a-i frange, a-i muia cuiva) ciolanele = a bate tare (pe cineva).
A-i putrezi (cuiva) ciolanele = a fi mort (de mai multa vreme).
A-i ramane ciolanele (pe) undeva = a muri departe de casa, prin locuri straine.
3. (Regional) Obada (a rotii de car). – Din limba slava (veche) članŭ.

Varianta definitie 2: Ciolan substantiv verifica cuvantul: madular, membru, obada.

Varianta definitie 3: Ciolan substantiv os, (prin Moldova) bodolan, (prin Bucovina) boldan, (prin Maram.) ciont. (I-a dat cainelui un -.)

Varianta definitie 4: Ciolan substantiv neutru, plural ciolane

Varianta definitie 5: Ciolan -e n. 1) Os de animal taiat. ♢ A da (cuiva) un - de ros a promova pe cineva intr-un post avantajos, din care se poate trage anumite foloase. A scapa -ul din mana a pierde o situatie privilegiata. A umbla dupa -e a cauta venituri usoare. 2) Parte a corpului omenesc; madular; membru. 3) Parte constitutiva a scheletului; os. ♢ A-si odihni -ele a se intinde pentru odihna. A-i trece (cuiva) - prin - a fi foarte obosit. A i se muia -ele a se slei de puteri. A-i rupe (sau a-i muia, a-i frange) (cuiva) -ele a bate foarte tare (pe cineva). A-i putrezi -ele a fi mort de mult timp. A-i ramane -ele (pe undeva) a muri prin straini. /<sl. tlanu

Varianta definitie 6: Ciolan (ciolane), substantiv neutru –
1. Os; se spune in special despre oasele lungi ale membrelor. –
2. La roata de car, obada. –
3. (Argou) Zar.
Sl.
članŭ „membru” (Cihac, II, 55; DAR), de unde limba rusa člen „membru”, care de asemenea a circulat in rom., in prima parte a secolul XIX, cilen, substantiv masculin (membru al unui tribunal). – Derivat ciodolan (var. sodolan), substantiv neutru (os lung); ciolanos, adjectiv (slabanog).
Aceleiasi radacini par a-i apartine ciolha, substantiv feminin (trunchi gaunos; organ genital al iepei), si cioloaga, substantiv feminin (mirtoaga), cuvint care pare contaminat cu mirtoaga.
Cioloboc, substantiv neutru (laba de porc), explicat de Draganu, Dacor, II, 900, drept combinatie intre ciolan, laba, si sufix -oc, este un cuvint obscur, probabil legat de cioloboaca, substantiv feminin (reziduu, rest), care nu se explica prin intermediul etimonului anterior, si ciolobot, substantiv masculin (planta, Centaurea spinulosa).

Varianta definitie 7: Ciolan, ciolane (substantiv neutru)
1. (det.) cheie.
2. functie, pozitie aducatoare de avantaje materiale.
3. (reed.) insemnul purtat de un delincvent minor cu functie administrativa sau de comanda in cadrul grupului de minori din institutul de reeducare in care este internat. (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)