Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Ciopli

1 * Cuvantul cu diacritice: cioplí
Cuvantul fara diacritice: ciopli

Definitie: CIOPLI, cioplesc, verb IV. 1. Tranzitiv A desprinde, prin lovituri aplicate cu un instrument ascuțit, așchii dintr-o bucată de lemn, de piatră etcetera, pentru a da materialului o formă oarecare; a ciocârti. ♦ Prin specializare: A sculpta. 2. Tranzitiv Figurativ A aduce îmbunătățiri (stilistice, de exprimare etcetera) unei lucrări (literare, științifice etcetera); a cizela. 3. Reflexiv Figurativ (Despre oameni) A căpăta deprinderi civilizate, a deveni politicos; a se cultiva, a se cizela. – Din bulgara čoplja, scr. čopljiti.

2 * Cuvantul cu diacritice: cioplí
Cuvantul fara diacritice: ciopli

Definitie: CIOPLI verb verifica cuvantul: civiliza, cizela, cultiva, rafina, stila, stiliza.

3 * Cuvantul cu diacritice: cioplí
Cuvantul fara diacritice: ciopli

Definitie: CIOPLI verb 1. a struji, (Mold., Bucovina și Banat) a cio-cârti. (- lemnul cu cuțitul, cu barda.) 2. verifica cuvantul: sculpta.

4 * Cuvantul cu diacritice: cioplí
Cuvantul fara diacritice: ciopli

Definitie: ciopli verb (silabe -pli), indicativ prezent 1 singular și 3 plural cioplesc, imperfect 3 singular cioplea; conjunctie: prezent 3 singular și plural cioplească

5 * Cuvantul cu diacritice: a se cioplí mă -ésc
Cuvantul fara diacritice: ciopli

Definitie: A SE CIOPLI mă -esc intranzitiv (despre persoane) A-și forma deprinderi de comportare politicoasă; a deveni manierat; a se șlefui; a se cizela; a se civiliza. bulgara țoplja, țopljiti

6 * Cuvantul cu diacritice: a cioplí -ésc
Cuvantul fara diacritice: ciopli

Definitie: A CIOPLI -esc tranzitiv 1) (lemne, pietre etcetera) A tăia desprinzând așchii sau bucăți (pentru a da o anumită formă); a ciocârti. 2) fig. (texte) A îmbunătăți prin redactare minuțioasă; a cizela; a șlefui. 3) A face să se cioplească. bulgara țoplja, țopljiti

7 * Cuvantul cu diacritice: cioplí cioplésc cioplít
Cuvantul fara diacritice: ciopli

Definitie: ciopli (cioplesc, cioplit), verb – 1. A tăia, a ciocîrti. – 2. A coji, a decoji. – 3. A cizela, a sculpta. – 4. A educa, a șlefui. – 5. (Refl.) A se rafina, a se cizela. – Mr. ciuplescu. Sl. čepiti -pljǫ, -piši „a sparge; a rupe” (Cihac, II, 55; Densusianu, HLr., 365; DAR); conform limba sarba: čòpliti „a sparge”, bulgara čoplijă „a răzui”, mag. csaplalni „a tăia”. Din mag. par a deriva cioplaș, substantiv neutru (semn care se face pe copaci, franceza martelage); ceaplău, substantiv neutru (șfichi, pleasnă de bici); conform Lacea, Dacor., II, 900; cioplău, substantiv neutru (Trans., Banat, furcă), conform Drăganu, Dacor., III, 712. Derivat ciopleală, substantiv feminin(acțiunea de a tăia, a coji, a sculpta, a educa); cioplitor, substantiv masculin (tăietor, tîmplar; pietrar, sculptor); cioplitor, substantiv neutru (daltă); cioplitoare, substantiv feminin (teslă; rindea lungă; cuțit); cioplaș, substantiv masculin (pietrar); ciopleică, substantiv feminin (daltă); cioplitură, substantiv feminin (piatră sau lemn dăltuite; sculptură); necioplit, adjectiv (incult).