Circula
Definitie, sens si explicatie
1Circula, circul, verb I. Intranzitiv
1. A fi in miscare, a se deplasa; a umbla. ♦ (Despre vehicule) A se deplasa regulat, organizat (pe un traseu anumit si la anumite ore).
2. (Despre lichide, gaze) A fi in miscare neintrerupta (revenind mereu la punctul de plecare).
3. (Despre idei, stiri, zvonuri etcetera) A se transmite de la unul la altul, a se raspandi.
4. A intrebuinta in mod curent; a avea valoare.
Moneda aceasta nu mai circula. – Din franceza Circuler, limba latina Circulari.
1. A fi in miscare, a se deplasa; a umbla. ♦ (Despre vehicule) A se deplasa regulat, organizat (pe un traseu anumit si la anumite ore).
2. (Despre lichide, gaze) A fi in miscare neintrerupta (revenind mereu la punctul de plecare).
3. (Despre idei, stiri, zvonuri etcetera) A se transmite de la unul la altul, a se raspandi.
4. A intrebuinta in mod curent; a avea valoare.
Moneda aceasta nu mai circula. – Din franceza Circuler, limba latina Circulari.
2Circula verb
1. a se deplasa, a (se) merge, a (se) umbla. (O artera pe care - multe vehicule; - singur, neinsotit.)
2. (Fiziol.) a curge. (Sangele - prin vene.)
3. verifica cuvantul: raspandi.
4. a se folosi, a se intrebuinta, a se utiliza, a se uzita, (invechit) a se politici. (Aceste cuvinte - in mod curent.)
1. a se deplasa, a (se) merge, a (se) umbla. (O artera pe care - multe vehicule; - singur, neinsotit.)
2. (Fiziol.) a curge. (Sangele - prin vene.)
3. verifica cuvantul: raspandi.
4. a se folosi, a se intrebuinta, a se utiliza, a se uzita, (invechit) a se politici. (Aceste cuvinte - in mod curent.)
3Circula verb intr.
1. a se misca, a se deplasa; a umbla; a fi in miscare neintrerupta, a curge intr-un circuit.
2. (despre zvonuri etcetera) a se propaga, a se raspandi.
3. a fi in uz. (< franceza circuler, limba latina circulari)
1. a se misca, a se deplasa; a umbla; a fi in miscare neintrerupta, a curge intr-un circuit.
2. (despre zvonuri etcetera) a se propaga, a se raspandi.
3. a fi in uz. (< franceza circuler, limba latina circulari)
4Circula verb, indicativ prezent 1 singular circul, 3 singular si plural circula
5A circula circul intranzitiv 1) (despre pietoni, vehicule etcetera) A se misca (continuu) intr-un anumit sens; a se deplasa incolo sau incoace (pe caile de comunicatie). 2) (despre gaze, aer, lichide etcetera) A se misca (continuu) intr-un circuit; a se schimba in permanenta prin miscare. 3) (despre bani) A fi in uz; a trece din mana in mana. 4) (despre zvonuri, vorbe, informatii etcetera) A trece de la unul la altul; a deveni cunoscut unui cerc larg de persoane. /<fr. circuler, limba latina circulari
6Circula verb I. intr.
1. A se misca, a se deplasa; a umbla; a fi in miscare neintrerupta, a curge intr-un circuit.
2. (Despre zvonuri etcetera) A se propaga, a se raspandi, a umbla din gura in gura.
3. A se intrebuinta, a fi in uz. [P.i. circul. / conform franceza circuler, limba latina circulare].
1. A se misca, a se deplasa; a umbla; a fi in miscare neintrerupta, a curge intr-un circuit.
2. (Despre zvonuri etcetera) A se propaga, a se raspandi, a umbla din gura in gura.
3. A se intrebuinta, a fi in uz. [P.i. circul. / conform franceza circuler, limba latina circulare].