Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Ciutură

1 * Cuvantul cu diacritice: ciútură
Cuvantul fara diacritice: ciutura

Definitie: CIUTURĂ, ciuturi, substantiv feminin Găleată sau vas făcut din doage sau dintr-un trunchi scobit, care servește la scos apa din fântână. ♢ Expresie (Plouă de) toarnă cu ciutura. = plouă foarte tare; plouă cu găleata. ♦ Cantitate (de apă) care încape în obiectul descris mai sus. – Limba Latina cytola.

2 * Cuvantul cu diacritice: ciútură
Cuvantul fara diacritice: ciutura

Definitie: CIUTURĂ substantiv verifica cuvantul: morișcă, ploscă, urcior.

3 * Cuvantul cu diacritice: ciútură
Cuvantul fara diacritice: ciutura

Definitie: CIUTURĂ substantiv 1. găleată. (Cu - se scoate apa din fântână.) 2. (TEHNICA) blid, căuș, cupă, (regional) făcău. (- la roata morii.)

4 * Cuvantul cu diacritice: ciútură
Cuvantul fara diacritice: ciutura

Definitie: ciutură substantiv feminin, g.-d. art. ciuturii; plural ciuturi

5 * Cuvantul cu diacritice: ciútură -i
Cuvantul fara diacritice: ciutura

Definitie: CIUTURĂ -i f. 1) Vas din doage cercuite, cu care se scoate apă din fântână; găleată de lemn. 2) Conținut al unui asemenea vas. O - de apă. [G.-D. ciuturii] limba latina cytola

6 * Cuvantul cu diacritice: ciutúră ciúturi
Cuvantul fara diacritice: ciutura

Definitie: ciutură (ciuturi), substantiv feminin – 1. Recipient, bidon, ploscă. – 2. Urcior. – 3. Găleată. – 4. Paletă, la morile de apă. – 5. Roată cu teici. – 6. Muștiuc de pipă. – 7. (Argou) Gură, cioc. – Mr. ciutră, megl. ciutură. Limba Latina popular cytola, din limba greaca (veche) ϰάτυλος „scoică” (Pușcariu 382; REW 2290; Pușcariu, Lat. ti, 61; DAR; Sandfeld 31), conform limba italiana ciotola. Mai puțin probabilă este der. din limba greaca (veche) ϰύτος (Philippide, Bausteine, 52; Pascu, II, 193), sau din limba latina chytra (Candrea; conform observațiile lui Densusianu, GS, VI, 363). A trecut din rom. în limba neogreaca: τσιότρα, limba albaneza čuturë, čotrë (față de limba albaneza tšutul, din limba italiana), bulgara čot(u)ra (Capidan, Raporturile, 194; conform Conev 80, care interpretează invers și Mladenov, 690, care explică bulgara prin limba italiana), limba sarba: čutura (conform Miklosich, EW, 419; Berneker 164), mag. csutora, rut. čutora, limba turca: çot(u)ra (Roesler 609 și Lokotsch 442 crede, dimpotrivă, că rom. provine din limba turca:). Cuvîntul limba turca: este considerat uneori ca der. din limba italiana, ceea ce nu este posibil, dacă se are în vedere consoana r, care se explică numai prin rom.