Clapă
Definitie, sens si explicatie
1Clapă, clape, substantiv feminin
1. Fiecare dintre dispozitivele instrumentelor muzicale de suflat, care servesc la inchiderea sau la deschiderea unor orificii prin care trece curentul de aer ce produce sunetele; fiecare dintre elementele mobile ale claviaturii unui pian, unei orgi etcetera care prin apasarea cu degetele, declanseaza mecanismul de producere a sunetelor. ♦ Mic disc in mecanismul masinilor de scris si al unor masini de calculat, fixat la capatul unei parghii articulate si care prin apasare, face sa se imprime litera sau cifra insemnata pe el. ♦ Orice parte terminala a unui sistem tehnic de actionare care, prin manevrare (cu mana), efectueaza o anumita operatie.
2. Placa articulata care serveste la inchiderea sau la deschiderea unui orificiu.
3. Bucata de stofa care acopera deschizatura buzunarului unei haine. ♦ Fiecare dintre cele doua bucati de stofa sau de blana mobile, atasate lateral la unele caciuli, pentru a proteja urechile contra frigului.
4. (Rar) Capac. ♢ Expresie (Familiar) A trage (cuiva) clapa = a insela, a pacali (pe cineva). – Din limba germana Klappe.
1. Fiecare dintre dispozitivele instrumentelor muzicale de suflat, care servesc la inchiderea sau la deschiderea unor orificii prin care trece curentul de aer ce produce sunetele; fiecare dintre elementele mobile ale claviaturii unui pian, unei orgi etcetera care prin apasarea cu degetele, declanseaza mecanismul de producere a sunetelor. ♦ Mic disc in mecanismul masinilor de scris si al unor masini de calculat, fixat la capatul unei parghii articulate si care prin apasare, face sa se imprime litera sau cifra insemnata pe el. ♦ Orice parte terminala a unui sistem tehnic de actionare care, prin manevrare (cu mana), efectueaza o anumita operatie.
2. Placa articulata care serveste la inchiderea sau la deschiderea unui orificiu.
3. Bucata de stofa care acopera deschizatura buzunarului unei haine. ♦ Fiecare dintre cele doua bucati de stofa sau de blana mobile, atasate lateral la unele caciuli, pentru a proteja urechile contra frigului.
4. (Rar) Capac. ♢ Expresie (Familiar) A trage (cuiva) clapa = a insela, a pacali (pe cineva). – Din limba germana Klappe.
2Clapă substantiv (Muzica) (rar) tasta, tusa. (- la pian.)
3Clapă substantiv feminin dispozitiv, obiect care serveste la inchiderea sau deschiderea unui orificiu, la declansarea unui anumit efect. o a trage - (cuiva) = a insela pe cineva. (< limba germana Klappe)
4Clapa substantiv feminin, g.-d. art. clapei; plural clape
5Clapă -e f. 1) (la instrumente muzicale, la masini de scris, de calcul etcetera) Fiecare din elementele mobile ce alcatuiesc claviatura. 2) Placa articulata care serveste la inchiderea sau deschiderea unui orificiu. 3) Piesa din stofa care acopera deschizatura unui buzunar. 4) Fiecare din cele doua bucati laterale ale unei caciuli ce protejeaza urechile de frig. /<germ.
Klappe
Klappe
6Clapa (clape), substantiv feminin –
1. Capac, astupatoare. –
2. Tasta, tusa. –
3. Valva. –
4. Bucata de stofa care acopera deschizatura buzunarului. –
5. La rindea, lama de metal. – Mr. clapa.
Ngr. ϰλάπα (Meyer, Neugr.
St., Iv, 35; Bogrea, Dacor., I, 263; Dar), in care prin intermediul bulgara klapa (Conev 63), si in acelati timp prin limba germana Klappe.
1. Capac, astupatoare. –
2. Tasta, tusa. –
3. Valva. –
4. Bucata de stofa care acopera deschizatura buzunarului. –
5. La rindea, lama de metal. – Mr. clapa.
Ngr. ϰλάπα (Meyer, Neugr.
St., Iv, 35; Bogrea, Dacor., I, 263; Dar), in care prin intermediul bulgara klapa (Conev 63), si in acelati timp prin limba germana Klappe.
7Clapa, clape substantiv feminin pacaleala; escrocherie, inselatorie. (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)