Definitie Cloc - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Cloc interjectie verifica cuvantul: clonc. (onomatop., ca si cronc, conform tronc; coincide cu limba greaca (veche) κλώσσω, limba latina glocire, franceza glousser, sp. clueca, bulgara kloča, limba germana klucken etcetera; conform closca, clota, clocoti; limba neogreaca: κλώκα = closca si κλωκίζω = a cotcodaci (1) ar putea sa provina din rom. sau sunt creatii spontane)

Varianta definitie 2: Cloc interjectie – Imita cotcodacitul gainii care cloceste. – Varianta clo, clonc.
Creatie expresiva, ca cronc, conform tronc.
Coincide cu limba greaca (veche) ϰλώσσω, limba latina glocire, franceza glousser, sp. clueca, bulgara kloča, limba albaneza kločis, limba germana klucken etcetera – Derivat clocai, verb (despre closte, a cotcodaci); cloci, verb (a sedea pe oua pentru a scoate pui; a se pune closca; a urzi in secret; a sorbi din ochi; despre oua, a se strica; despre apa, a stagna, a nu mai curge; a trindavi), pe care Miklosich, Slaw.
Elem., 25; Pascu, II, 187; DAR si Scriban il deriva din bulgara kloča „a cloncani”, dar care este mai curind, formatie expresiva in cadrul rom.; cloca, substantiv feminin (closca; constelatia Closca-cu-Pui; navod), deverbal de la cuvintul anterior; cloceala, substantiv feminin (actiunea de a cloci); clocitor, adjectiv (care cloceste); clocitoare, substantiv feminin (incubator); clonc, substantiv neutru (navod); cloncai, verb (despre closti, a cotcodaci); cloncani, verb (a cloncai), care ajunge sa se confunde cu croncani, verb despre corbi, a scoate sunete specifice); cloncaneala, substantiv feminin (strigatul scos de closca); clonca(n)itura, substantiv feminin (cloncaneala). – Conform: closca, clota, clocoti. – Ngr. ϰλώϰα „closca” si ϰλώϰίζω, „a cloncani” (Danguitsis 149) ar putea proveni din rom., daca nu sint formatii spontane.