Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Clăti

1 * Cuvantul cu diacritice: clătí
Cuvantul fara diacritice: clati

Definitie: CLĂTI, clătesc, verb IV. I. Tranzitiv A curăța rufe, vase etcetera, spălându-le ușor cu apă, a limpezi într-o ultimă apă curată; a clătări. ♦ Reflexiv A se spăla ușor pe mâini, în gură etcetera II. (Inv. și popular) 1. Tranzitiv A clătina(1). ♦ (Refl.) (Despre apă, valuri) A se pune în mișcare; a se izbi (de un obstacol). 2. Tranzitiv și reflexiv A (se) zgudui, a (se) cutremura; a (se) zdruncina. 3. Tranzitiv și reflexiv A (se) clătina. (3). ♢ Expresie A nu (se) clăti un fir de păr din capul cuiva = a nu (se) primejdui cu nimic viața cuiva. – Din limba slava (veche) klatiti.

2 * Cuvantul cu diacritice: clătí
Cuvantul fara diacritice: clati

Definitie: CLĂTI verb verifica cuvantul: balansa, clătina, clinti, cutremura, deplasa, izbi, legăna, lovi, migra, mișca, muta, oscila, pendula, pleca, porni, scutura, urni, zdruncina, zgâlțâi, zgudui.

3 * Cuvantul cu diacritice: clătí
Cuvantul fara diacritice: clati

Definitie: CLĂTI verb a limpezi, (regional) a clătări, (prin sudul Transilvania) a stropoli. (- rufele.)

4 * Cuvantul cu diacritice: clătí
Cuvantul fara diacritice: clati

Definitie: clăti verb, indicativ prezent 1 sg și 3 plural clătesc, imperfect 3 singular clătea; conj. prezent 3 singular și plural clătească

5 * Cuvantul cu diacritice: a se clătí mă -ésc
Cuvantul fara diacritice: clati

Definitie: A SE CLĂTI mă -esc intranzitiv cuvant invechit 1) pop. A se mișca ușor dintr-o parte în alta; a se clătina; a se legăna. 2) (despre ape, valuri) A se lovi cu putere; a se izbi. limba slava (veche) klatiti

6 * Cuvantul cu diacritice: a clătí -ésc
Cuvantul fara diacritice: clati

Definitie: A CLĂTI² -esc tranzitiv cuvant invechit popular A face să se clătească. limba slava (veche) klatiti

7 * Cuvantul cu diacritice: a clătí -ésc
Cuvantul fara diacritice: clati

Definitie: A CLĂTI¹ -esc tranzitiv (rufe, veselă etcetera) A spăla ușor într-o ultimă apă curată; a trece printr-o apă curată. limba slava (veche) klatiti

8 * Cuvantul cu diacritice: clătí clătésc clătít
Cuvantul fara diacritice: clati

Definitie: clăti (clătesc, clătit), vb – 1. A mișca, a clătina, a deplasa. – 2. A pune în mișcare. – 3. A scutura, a agita. – 4. A tulbura, a întoarce pe dos, a perturba. – 5. A mișca, a agita. – 6. A face să șovăie, a amenința. – 7. (Refl.) A decădea, a se ruina. – 8. A se impresiona, a se înduioșa, a se emoționa. – 9. A curăța rufe, vase, spălîndu-le ușor cu apă, a le limpezi. Sl. klatiti „a scutura” (Miklosich, Slaw. Elem., 24; Cihac, II, 60; Miklosich, Lexicon, 288); conform bulgara klatjă, ceh. klatiti, pol. klocić. Secolul XV. Cu toate aceste sensuri, în afară de ultimul, este puțin cuvant invechit, și în general este înlocuit prin a clătina. – Derivat clăteală, substantiv feminin (limpezire, clătit); clătită, substantiv feminin (un fel de plăcintă subțire, umplută și rulată); clătitură, substantiv feminin (învechit, scuturătură, zgîlțîială; limpezire, clătit); clătitor, adjectiv (care scutură); clătări, verb cu aceleași sensuri ca clăti, cu o nuanță iterativă sau durativă; clătina, verb cu aceleași sensuri (în ciuda diferenței stabilite de DAR între aceste verb, se poate afirma doar că clătări apare mai curînd a fi propriu rom. occidentale, și clătina rom. orientale, acesta din urmă tinzînd să-l elimine pe primul; la clătina lipsește sensul de „a limpezi rufele”, pentru care se conservă în aria sa forma primitivă clăti); clătinător, adjectiv (care se clatină, care se răscolește); clătinătură, substantiv feminin (scuturătură); clătinătoare, substantiv feminin (scrînciob).