Coafa
Definitie, sens si explicatie
1Coafa, coafez, verb I. Tranzitiv si reflexiv A (se) pieptana cu ingrijire, a(-si) aranja, a(-si) ondula parul (la coafor). – Din franceza Coiffer.
2Coafa verb (rar) a (se) friza, a (se) pieptana. (si-a - parul.)
3Coafa verb tr., reflexiv a(-si) pieptana ingrijit parul, a(-si) aranja parul la coafor. (< franceza coiffer)
4Coafa verb (silabe coa-), indicativ prezent 1 singular coafez, 3 singular si plural coafeaza
5A coafa -ez tranzitiv 1) (parul) A aranja in coafura. 2) (persoane, mai ales, femei) A-i aranja parul in coafura. [Silabe Coa-fa] /<fr. coiffer
6Coafa verb I. tr., reflexiv A(-si) pieptana ingrijit parul, a(-si) aranja parul la coafor. [Pronume co-a-. / < Coafor, conform franceza coiffer].
7Coafa (coafez, coafat), verb – A pieptana, a aranja parul.
Franceza coiffer. – Derivat coafor, substantiv masculin, din franceza coiffeur; coafeza, substantiv feminin; coafura, substantiv feminin, din franceza coiffure; coafa, substantiv feminin (cartus de artilerie), din franceza coiffe.
Franceza coiffer. – Derivat coafor, substantiv masculin, din franceza coiffeur; coafeza, substantiv feminin; coafura, substantiv feminin, din franceza coiffure; coafa, substantiv feminin (cartus de artilerie), din franceza coiffe.