Cognomen
Definitie, sens si explicatie
1Cognomen substantiv verifica cuvantul: nume, porecla, supranume.
2Cognomen substantiv neutru al treilea nume al unei persoane, care arata familia, potrivit vechiului drept roman. ♢ supranume. (< limba latina cognomen)
3Cognomen substantiv neutru, plural cognomene
4Cognomen substantiv neutru Al treilea nume al unei persoane, care arata familia, potrivit vechiului drept roman. ♦ Porecla, supranume. [< limba latina cognomen].
5Cognomen (lat.) substantiv neutru, plural cognomina