Examen
Definitie, sens si explicatie
1Examen, examene, substantiv neutru
1. Mijloc de verificare si de apreciere a cunostintelor dobandite de elevi, de studenti, de candidati pentru ocuparea unui loc, a unui post etcetera ♢ Examen de diploma = examen sustinut in fata unei comisii speciale, dupa absolvirea unei institutii de invatamant superior, in vederea obtinerii diplomei. ♦ Proba, incercare prin care se verifica trainicia, temeinicia unui lucru, a unei situatii etcetera
2. Cercetare amanuntita a unui lucru sau a unei fiinte, in vederea ajungerii la o justa cunoastere a lor. ♢ Examen medical = cercetare de catre medic a unui bolnav pentru a pune diagnosticul si pentru a stabili tratamentul. [Pronuntat: -eg-za-] – Din franceza, limba latina Examen.
1. Mijloc de verificare si de apreciere a cunostintelor dobandite de elevi, de studenti, de candidati pentru ocuparea unui loc, a unui post etcetera ♢ Examen de diploma = examen sustinut in fata unei comisii speciale, dupa absolvirea unei institutii de invatamant superior, in vederea obtinerii diplomei. ♦ Proba, incercare prin care se verifica trainicia, temeinicia unui lucru, a unei situatii etcetera
2. Cercetare amanuntita a unui lucru sau a unei fiinte, in vederea ajungerii la o justa cunoastere a lor. ♢ Examen medical = cercetare de catre medic a unui bolnav pentru a pune diagnosticul si pentru a stabili tratamentul. [Pronuntat: -eg-za-] – Din franceza, limba latina Examen.
2Examen substantiv neutru
1. mijloc de verificare si de apreciere a cunostintelor, a aptitudinilor unui elev, student, candidat etcetera
2. cercetare, examinare atenta a unui lucru; examinare. o - medical = cercetarea starii sanatatii unei persoane de catre un medic. (< franceza, limba latina examen)
1. mijloc de verificare si de apreciere a cunostintelor, a aptitudinilor unui elev, student, candidat etcetera
2. cercetare, examinare atenta a unui lucru; examinare. o - medical = cercetarea starii sanatatii unei persoane de catre un medic. (< franceza, limba latina examen)
3Examen substantiv 1. proba. (A avut doua - de sustinut.)
2. verifica cuvantul: analiza.
2. verifica cuvantul: analiza.
4Examen substantiv neutru [x pronume gz], plural examene
5Examen -e n. 1) Mijloc de verificare si de apreciere a cunostintelor cuiva (elevi, studenti etcetera) dupa o perioada de studiu sau pentru a-si continua studiile la o treapta superioara de invatamint. - oral. - scris. ♢ A da - a) a se prezenta la examen; b) a reusi la examen. 2) Încercare, proba prin care se verifica trainicia unui lucru, a unei situatii. ♢ - medical cercetare a starii sanatatii a unui bolnav pentru a i se stabili diagnosticul si tratamentul. /<fr., limba latina examen
6Examen substantiv neutru
1. Proba de verificare a cunostintelor, a aptitudinilor unui elev, ale unui student, ale unui candidat etcetera ♢ Examen de stat = examen pentru obtinerea unei diplome universitare.
2. Cercetare, examinare atenta a unui lucru; examinare. ♢ Examen medical = cercetarea starii sanatatii unei persoane de catre un medic. [Pronume eg-za-, varianta esamen substantiv neutru / < franceza examen, conform limba latina examen – cantarire].
1. Proba de verificare a cunostintelor, a aptitudinilor unui elev, ale unui student, ale unui candidat etcetera ♢ Examen de stat = examen pentru obtinerea unei diplome universitare.
2. Cercetare, examinare atenta a unui lucru; examinare. ♢ Examen medical = cercetarea starii sanatatii unei persoane de catre un medic. [Pronume eg-za-, varianta esamen substantiv neutru / < franceza examen, conform limba latina examen – cantarire].