Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Colindă

1 * Cuvantul cu diacritice: colíndă
Cuvantul fara diacritice: colinda

Definitie: COLINDĂ, colinde, substantiv feminin Colind (2). – Din limba slava (veche) kolenda.

2 * Cuvantul cu diacritice: colíndă
Cuvantul fara diacritice: colinda

Definitie: colindă verifica cuvantul: colind

3 * Cuvantul cu diacritice: colíndă -e
Cuvantul fara diacritice: colinda

Definitie: COLINDĂ -e f. folc. Cântec tradițional cântat de cete de copii (flăcăi sau adulți) pe la casele oamenilor cu prilejul sărbătorilor de Crăciun. limba slava (veche) kolenda

4 * Cuvantul cu diacritice: colíndă - de
Cuvantul fara diacritice: colinda

Definitie: colindă (- de), – 1. Cîntec popular care se cîntă de obicei în ajun de Crăciun și de Anul nou, în general, însoțit de diverse datini populare. – 2. Umbletul colindătorilor de la o casă la alta cu colindul. – 3. Drum, rută, parcurs. – 4. Zi de drum, de călătorie. – 5. Dar, bani care se dau de obicei colindătorilor. – Varianta colind, corindă. Mr. colindă, megl. colidă. Sl. kolęda „prima zi a anului”, și limba slava (veche) din limba latina călendae (Miklosich, Slaw. Elem., 25; Miklosich, Lexicon, 299; Cihac, II, 69; Meyer 196; Byhan 314; Romanski 112; Vasmer 606; Berneker 544; DAR); conform bulgara koleda „sărbătoarea Crăciunului”, limba sarba: kole(n)da „colind”, limba rusa koljada „colind”, ceh., mag. koleda „chetă, colectă”, limba neogreaca: ϰαλανδα „cîntec de felicitare de prima zi a Anului Nou”. Limba Latina călendae a avut în rom. un reprezentant pierdut, cărinde, conform cărindar, din a cărui încrucișare cu colindă a ieșit varianta corindă, în Trans. Derivat colinda, verb (a cînta colinde, umblînd de la o casă la alta, de Crăciun sau de Anul Nou; a merge de la o casă la alta, a umbla de colo pînă colo), conform bulgara koledvam, limba sarba: koledovati, slov. koledovati; colindat, substantiv neutru (acțiunea și timpul de a colinda); colindătură, substantiv feminin (peregrinare); colindător, substantiv masculin (persoană care umblă cîntînd colinde); colindar, substantiv masculin (colindător); calindroi (var. colindroi), substantiv masculin (crai, muieratic, leneș, haimana), pe care Lahovary 321 îl consideră drept cuvînt anterior fazei indoeurop. (conform Șeineanu, Semasiol., 45); colindeț, substantiv neutru (colinde; dar, răsplată pentru colindători; covrig, colac de Crăciun; umblat, hoinărit).