Condică
Definitie, sens si explicatie
1Condică, condici, substantiv feminin:
1. Registru, catastif. ♢ Expresie A trece la (sau in) condica (pe cineva) = a tine minte (pe cineva) pentru a se razbuna.
2. (Înv.) Colectie de legi, decrete etcetera; cod. – Conform: limba neogreaca: k o d i k, acuzativ k o d i k a.
1. Registru, catastif. ♢ Expresie A trece la (sau in) condica (pe cineva) = a tine minte (pe cineva) pentru a se razbuna.
2. (Înv.) Colectie de legi, decrete etcetera; cod. – Conform: limba neogreaca: k o d i k, acuzativ k o d i k a.
2Condică substantiv verifica cuvantul: cod, dictionar, lexicon, vocabular.
3Condică substantiv catastif, registru, (rar) carte, (invechit si reg.) metrica, protocol, (invechit) caid, defter, izvod, opis, tartaj, terfelog, (turcism cuvant invechit) tefter. (Înscris in -.)
4Condica substantiv feminin, g.-d. art. condicii; plural condici
5Condică -ci f. 1) Caiet gros de format mare in care sunt inscrise diferite date sau insemnari cu caracter administrativ; catastif; registru. ♢ A trece (sau a pune) pe cineva la - a tine minte pe cineva (pentru o rafuiala ulterioara). 2) cuvant invechit Cod de legi. /<ngr. kontikas
6Condica (condici), substantiv feminin –
1. Caiet. –
2. Registru. –
3. (Înv.) Cod, colectie de legi. – Mr. condica.
Ngr. ϰώντιϰας, var de la ϰῶδιξ (Cihac, Ii, 651). – Derivat condicar, substantiv masculin (contopist; arhivar); condicuta, substantiv feminin (carnet).
1. Caiet. –
2. Registru. –
3. (Înv.) Cod, colectie de legi. – Mr. condica.
Ngr. ϰώντιϰας, var de la ϰῶδιξ (Cihac, Ii, 651). – Derivat condicar, substantiv masculin (contopist; arhivar); condicuta, substantiv feminin (carnet).