Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Condur

1 * Cuvantul cu diacritice: condúr
Cuvantul fara diacritice: condur

Definitie: CONDUR, conduri, substantiv masculin 1. (Înv.) Pantof femeiesc cu toc înalt, împodobit adesea cu broderii. 2. Compus: (Botanica) condurul-doamnei = plantă ornamentală agățătoare, cu flori mari, galbene-roșcate și cu un pinten drept; călțunași, conduraș (2) (Tropacolum majus). – Din limba turca: kundura.

2 * Cuvantul cu diacritice: condúr
Cuvantul fara diacritice: condur

Definitie: CONDUR substantiv 1. (Mold. și Bucovina) scarpă. (În trecut, femeile purtau în picioare -i.) 2. verifica cuvantul: călțunaș.

3 * Cuvantul cu diacritice: condúr
Cuvantul fara diacritice: condur

Definitie: condur substantiv masculin, plural conduri

4 * Cuvantul cu diacritice: condúr -i
Cuvantul fara diacritice: condur

Definitie: CONDUR -i m. cuvant invechit poet. Pantof femeiesc de stofă, cu toc înalt, împodobit cu broderii. ♢ -ul-doamnei plantă decorativă anuală, cu tulpină agățătoare, frunze verzi-albăstrui și flori mari portocalii. limba turca kundura

5 * Cuvantul cu diacritice: condúr
Cuvantul fara diacritice: condur

Definitie: condur² substantiv masculin (reg.; despre copii) drac împielițat.

6 * Cuvantul cu diacritice: condúr condúri
Cuvantul fara diacritice: condur

Definitie: condur (conduri), substantiv masculin – 1. Pantof, escarpen. – 2. (Banat) Zestre. – 3. Plantă (Tropaeolum maius). – Mr. cundură, megl. condur. Limba Turca: kondura, kundura (Cihac, II, 568; Șeineanu, II, 145; Meyer 197; Lokotsch 1245; Ronzevalle 142), și limba turca: din limba neogreaca: ϰουντοῦρα (› mr.), pe care Krumbacher, Byz. Z., II, 303, îl deriva de la ϰόντουρος „fără coadă”, ϰοντός „scurt” (conform condac), dar care ar putea fi și o deformare vulg. de la limba greaca (veche) ϰόθορνος (Vasmer, Gr., 82). – Derivat conduragiu, substantiv masculin (pantofar), din limba turca: konduraci; condurat, substantiv masculin (pantofar); încondura, verb (a se încălța cu pantofi) care nu trebuie confundat cu încondura (a face curte). Graur, BL, V, 59, crede că condrățel, substantiv masculin (păduche) este o reducere de la condurățel; însă semantismul nu este clar (după DAR, este cuvînt legat de condran, substantiv masculin „larvă de bondar”, și cu mag. kondor „încrețit”). Probabil este cuvînt identic cu cotroței, substantiv masculin plural (Bucovina, paste făinoase).