Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Conjuncție

1 * Cuvantul cu diacritice: conjúncție
Cuvantul fara diacritice: conjunctie

Definitie: CONJUNCȚIE, conjuncții, substantiv feminin 1. Parte de vorbire neflexibilă care leagă două propoziții într-o frază sau două cuvinte cu același rol sintactic într-o propoziție. 2. Poziție a doi aștri care, la un moment dat, au aceeași longitudine cerească. [Varianta conjuncțiune substantiv feminin] – Din franceza conjunction, limba latina conjunctio, -onis.

2 * Cuvantul cu diacritice: conjúncție
Cuvantul fara diacritice: conjunctie

Definitie: CONJUNCȚIE substantiv feminin 1. parte de vorbire neflexibilă care leagă două propoziții sau cuvinte cu aceeași funcție sintactică. 2. (log.) conectiv („și”) caracterizat prin aceea că expresia alcătuită cu ajutorul său este adevărată numai dacă toate propozițiile componente sunt adevărate și falsă, când cel puțin una dintre componente este falsă. 3. figură de stil care enunță o observație din asocierea unor aspecte de viață contradictorii. 4. poziție a doi aștri care, la un moment dat, au aceeași longitudine cerească. (după franceza conjonction, limba latina coniunctio)

3 * Cuvantul cu diacritice: conjúncție
Cuvantul fara diacritice: conjunctie

Definitie: conjuncție substantiv feminin (silabe -junc-ți-e), art. conjuncția (silabe -ți-a), g.-d. art. conjuncției; plural conjuncții, art. conjuncțiile (silabe -ți-i-)

4 * Cuvantul cu diacritice: conjúncție -i
Cuvantul fara diacritice: conjunctie

Definitie: CONJUNCȚIE -i f. 1) lingv. Parte de vorbire neflexibilă care leagă două propoziții sau două cuvinte, stabilind între ele un anumit raport. - copulativă. 2) astr. Poziție a două planete în momentul când longitudinea lor cerească coincide. [Art. conjuncția; G.-D. conjuncției; Sil. -ți-e] franceza conjonction

5 * Cuvantul cu diacritice: conjúncție
Cuvantul fara diacritice: conjunctie

Definitie: CONJUNCȚIE substantiv feminin 1. Parte de vorbire neflexibilă care leagă două propoziții sau două cuvinte cu aceeași funcție sintactică. ♦ (Log.) Conectiv caracterizat prin aceea că expresia alcătuită cu ajutorul său este adevărată numai dacă toate propozițiile componente sunt adevărate și este falsă când cel puțin una dintre componente este falsă. ♦ Figură de stil care enunță o observație rezultată din asocierea unor aspecte de viață contradictorii; sinichioză. 2. (Astr.) Poziție în care se găsesc doi aștri care au aceeași longitudine cerească la un moment dat. [Genitiv -iei, varianta conjuncțiune substantiv feminin / < limba latina coniunctio, conform franceza conjonction].