Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Conservator

1 * Cuvantul cu diacritice: conservatór
Cuvantul fara diacritice: conservator

Definitie: CONSERVATOR¹, conservatoare, substantiv neutru Instituție de învățământ de grad superior, unde se studiază muzica, (în trecut) și arta dramatică, și unde se formează compozitori, interpreți vocali și instrumentali, dirijori, muzicologi. – Din franceza conservatoire, limba germana Konservatorium.

2 * Cuvantul cu diacritice: conservatór -oáre
Cuvantul fara diacritice: conservator

Definitie: CONSERVATOR², -OARE, conservatori, -oare, adjectiv , substantiv 1. Adjectiv, substantiv masculin și feminin: (Persoană) care păstrează, conservă. 2. Adjectiv, substantiv masculin și feminin: (Persoană) care este atașată de tradiție, în viața politică, economică și culturală. ♢ Partid conservator (și substantivat, m. plural) = partid politic cu concepții conservatoare. 3. Substantiv masculin și feminin: Persoană însărcinată cu conducerea unui muzeu, unei biblioteci, unei colecții etcetera 4. Substantiv neutru: (Tehn.; în sintagma) Conservator de ulei = rezervor metalic montat deasupra capacului unor transformatoare electrice și legat printr-o țeavă cu cuva, având rolul de a menține cuva plină cu ulei, independent de oscilațiile temperaturii. – Din franceza conservateur, limba latina conservator.

3 * Cuvantul cu diacritice: conservator
Cuvantul fara diacritice: conservator

Definitie: Conservator antonim: novator, renovator

4 * Cuvantul cu diacritice: conservatór -oáre
Cuvantul fara diacritice: conservator

Definitie: CONSERVATOR², -OARE I. adjectiv 1. care conservă, conservativ², conservatorist. 2. atașat de instituțiile trecutului, refractar la ceea ce este nou. o partid - (și substantiv masculin plural) = denumire a unor partide valorificând tradiția în plan politic și ideologic. II. substantiv masculin f. cel care îngrijește piesele dintr-un muzeu; custode. III. substantiv neutru 1. instituție specializată, subordonată administrației poștale, unde sunt păstrate colecții filatelice. 2. - de ulei = rezervor metalic deasupra capacului unor transformatoare electrice care folosesc ca izolant uleiul. (< franceza conservateur, limba latina conservator)

5 * Cuvantul cu diacritice: conservatór
Cuvantul fara diacritice: conservator

Definitie: CONSERVATOR¹ substantiv neutru instituție de învățământ muzical superior. (< limba germana Konservatorium, franceza conservatoire)

6 * Cuvantul cu diacritice: conservatór
Cuvantul fara diacritice: conservator

Definitie: conservator adjectiv m., (persoană) substantiv masculin, plural conservatori; f. singular și plural conservatoare

7 * Cuvantul cu diacritice: conservatór
Cuvantul fara diacritice: conservator

Definitie: conservator (instituție) substantiv neutru, plural conservatoare

8 * Cuvantul cu diacritice: conservatór -oáre
Cuvantul fara diacritice: conservator

Definitie: CONSERVATOR³ -oare n. Instituție de învățământ superior în care se pregătesc compozitori, interpreți vocali și instrumentali, dirijori, muzicologi, profesori de muzică. franceza conservatoire, limba germana Konservatorium

9 * Cuvantul cu diacritice: conservatór -i
Cuvantul fara diacritice: conservator

Definitie: CONSERVATOR² -i m. Persoană însărcinată cu păstrarea și administrarea unui bun public. - de muzeu. - de bibliotecă. franceza conservateur, limba latina conservator

10 * Cuvantul cu diacritice: conservatór -oáre -óri -oáre
Cuvantul fara diacritice: conservator

Definitie: CONSERVATOR¹ -oare (-ori, -oare) și substantival 1) Care conservă alimente; cu proprietatea de a conserva alimente. Produs -. 2) (despre persoane, partide) Care susține conservatismul; atașat de conservatism. franceza conservateur, limba latina conservator

11 * Cuvantul cu diacritice: conservatór
Cuvantul fara diacritice: conservator

Definitie: CONSERVATOR substantiv neutru Școală superioară de muzică. [< limba germana Konservatorium, conform franceza conservatoire].

12 * Cuvantul cu diacritice: conservatór -oáre
Cuvantul fara diacritice: conservator

Definitie: CONSERVATOR, -OARE adjectiv 1. Care păstrează, care conservă; conservatorist. 2. Atașat de instituțiile trecutului, refractar la ceea ce este nou. ♢ Partid conservator (și substantiv masculinpl.) = denumire a unor partide care sunt, în general, atașate vechilor instituții, idei și forme politice. substantiv masculin și feminin: Cel care îngrijește piesele dintr-un muzeu. [Conform: franceza conservateur].