Definitie Conservator - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Conservator1, conservatoare, substantiv neutru Institutie de invatamant de grad superior, unde se studiaza muzica, (in trecut) si arta dramatica, si unde se formeaza compozitori, interpreti vocali si instrumentali, dirijori, muzicologi. – Din franceza Conservatoire, limba germana Konservatorium.

Varianta definitie 2: Conservator2, -oare, conservatori, -oare, adjectiv , substantiv
1. Adjectiv, substantiv masculin si feminin: (Persoana) care pastreaza, conserva.
2. Adjectiv, substantiv masculin si feminin: (Persoana) care este atasata de traditie, in viata politica, economica si culturala. ♢ Partid conservator (si substantivat, m. plural) = partid politic cu conceptii conservatoare.
3. Substantiv masculin si feminin: Persoana insarcinata cu conducerea unui muzeu, unei biblioteci, unei colectii etcetera
4. Substantiv neutru: (Tehn.; in sintagma) Conservator de ulei = rezervor metalic montat deasupra capacului unor transformatoare electrice si legat printr-o teava cu cuva, avand rolul de a mentine cuva plina cu ulei, independent de oscilatiile temperaturii. – Din franceza Conservateur, limba latina Conservator.

Varianta definitie 3: Conservator antonim: novator, renovator

Varianta definitie 4: Conservator2, -oare I. adjectiv
1. care conserva, conservativ2, conservatorist.
2. atasat de institutiile trecutului, refractar la ceea ce este nou. o partid - (si substantiv masculin plural) = denumire a unor partide valorificand traditia in plan politic si ideologic.
II. substantiv masculin f. cel care ingrijeste piesele dintr-un muzeu; custode.
III. substantiv neutru
1. institutie specializata, subordonata administratiei postale, unde sunt pastrate colectii filatelice.
2. - de ulei = rezervor metalic deasupra capacului unor transformatoare electrice care folosesc ca izolant uleiul. (< franceza conservateur, limba latina conservator)

Varianta definitie 5: Conservator1 substantiv neutru institutie de invatamant muzical superior. (< limba germana Konservatorium, franceza conservatoire)

Varianta definitie 6: Conservator adjectiv m., (persoana) substantiv masculin, plural conservatori; f. singular si plural conservatoare

Varianta definitie 7: Conservator (institutie) substantiv neutru, plural conservatoare

Varianta definitie 8: Conservator3 -oare n.
Institutie de invatamant superior in care se pregatesc compozitori, interpreti vocali si instrumentali, dirijori, muzicologi, profesori de muzica. /<fr. conservatoire, limba germana Konservatorium

Varianta definitie 9: Conservator2 -i m.
Persoana insarcinata cu pastrarea si administrarea unui bun public. - de muzeu. - de biblioteca. /<fr. conservateur, limba latina conservator

Varianta definitie 10: Conservator1 -oare (-ori, -oare) si substantival 1) Care conserva alimente; cu proprietatea de a conserva alimente. Produs -. 2) (despre persoane, partide) Care sustine conservatismul; atasat de conservatism. /<fr. conservateur, limba latina conservator

Varianta definitie 11: Conservator substantiv neutru Școala superioara de muzica. [< limba germana Konservatorium, conform franceza conservatoire].

Varianta definitie 12: Conservator, -oare adjectiv
1. Care pastreaza, care conserva; conservatorist.
2. Atasat de institutiile trecutului, refractar la ceea ce este nou. ♢ Partid conservator (si substantiv masculinpl.) = denumire a unor partide care sunt, in general, atasate vechilor institutii, idei si forme politice. substantiv masculin si feminin: Cel care ingrijeste piesele dintr-un muzeu. [Conform: franceza conservateur].