Contempla
Definitie, sens si explicatie
1Contempla, contemplu, verb I. Tranzitiv si reflexiv A (se) privi indelung, meditativ, cu admiratie si cu emotie. – Din franceza Contempler, limba latina Contemplari.
2Contempla verb I. tr., reflexiv a (se) privi indelung, meditativ, cu admiratie si emotie.
Ii. intr. a medita, a reflecta. (< fr contempler, limba latina contemplare)
Ii. intr. a medita, a reflecta. (< fr contempler, limba latina contemplare)
3Contempla verb, indicativ prezent 3 singular si plural contempla
4A Contempla contemplu
1. tranzitiv (viata, natura etcetera) A privi lung si cu admiratie.
2. intranzitiv A gandi mult si profund (asupra unui lucru); a cugeta; a medita; a reflecta; a chibzui. /<fr. contempler, limba latina contemplari
1. tranzitiv (viata, natura etcetera) A privi lung si cu admiratie.
2. intranzitiv A gandi mult si profund (asupra unui lucru); a cugeta; a medita; a reflecta; a chibzui. /<fr. contempler, limba latina contemplari
5Contempla verb I. tr., reflexiv A (se) privi lung (admirativ sau cu emotie). [P.i. contemplu. / < franceza contempler, conform limba latina contemplare].