Continuum
Definitie, sens si explicatie
1Continuum substantiv neutru
1. (Fil.) În filozofia clasica, realitatea materiala considerata ca un tot, partile caruia, unite intre ele fara solutie de continuitate, au o limita unica si comuna.
2. (Fiz., in sint.) Continuum spatio-temporal = Sistem de o coordonata temporala si trei spatiale, care permite localizarea oricarui obiect fizic sau eveniment.
3. (Matematica) Multimea numerelor reale, incluzandu-le atat pe cele rationale, cat si pe cele irationale. ♦ (P. ext.) O multime compacta, care nu se poate imparti in doua submultimi, astfel incat nici una dintre ele sa nu contina cel putin un punct de acumulare al celeilalte. (lat. continuum < n. al lui continuus = continuu) [Gdlc, Mw]
1. (Fil.) În filozofia clasica, realitatea materiala considerata ca un tot, partile caruia, unite intre ele fara solutie de continuitate, au o limita unica si comuna.
2. (Fiz., in sint.) Continuum spatio-temporal = Sistem de o coordonata temporala si trei spatiale, care permite localizarea oricarui obiect fizic sau eveniment.
3. (Matematica) Multimea numerelor reale, incluzandu-le atat pe cele rationale, cat si pe cele irationale. ♦ (P. ext.) O multime compacta, care nu se poate imparti in doua submultimi, astfel incat nici una dintre ele sa nu contina cel putin un punct de acumulare al celeilalte. (lat. continuum < n. al lui continuus = continuu) [Gdlc, Mw]
2Continuum (-nu-um) substantiv neutru, plural continuumuri