Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Conștiință

1 * Cuvantul cu diacritice: conștiínță
Cuvantul fara diacritice: constiinta

Definitie: CONȘTIINȚĂ, (rar) conștiințe, substantiv feminin 1. (Fil.) Sentiment, intuiție pe care ființa umană o are despre propria existență; prin extensiune cunoaștere intuitivă sau reflexivă pe care o are fiecare despre propria existență și despre lucrurile din jurul său. 2. Faptul de a-și da seama; înțelegere. ♢ Conștiință socială = ansamblu de reprezentări, idei, concepții, cunoștințe, mentalități ale unei colectivități umane, care reflectă condițiile de existență ale acesteia, precum și psihologia socială a oamenilor. Conștiință de clasă = parte a conștiinței sociale care reflectă existența socială a unei clase determinate. 3. (În opoziție cu existența, materia) Gândire, spirit. 4. Sentiment al responsabilității morale față de propria sa conduită. ♢ Caz (sau proces) de conștiință = dificultatea de a hotărî într-o problemă morală greu de rezolvat. Mustrare de conștiință = remușcare, regret. ♢ Expresie A fi cu conștiința împăcată sau a nu avea nimic pe conștiință = a fi convins că nu a săvârșit nimic împotriva legilor moralei sau a legilor statului. A fi fără conștiință = a fi lipsit de scrupule. Cu mâna pe conștiință = cu toată sinceritatea. 5. (În sintagma) Libertate de conștiință = dreptul recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă, filozofică etcetera [Pronuntat: -ști-in-] – Din franceza conscience, limba latina conscientia (după ști).

2 * Cuvantul cu diacritice: conștiínță
Cuvantul fara diacritice: constiinta

Definitie: CONȘTIINȚĂ substantiv 1. verifica cuvantul: gândire. 2. înțelegere. (- datoriei împlinite.) 3. verifica cuvantul: sentiment.

3 * Cuvantul cu diacritice: conștiínță
Cuvantul fara diacritice: constiinta

Definitie: CONȘTIINȚĂ substantiv feminin 1. forma cea mai evoluată, proprie omului, de reflectare psihică a realității obiective prin intermediul senzațiilor, percepțiilor și gândirii, sub formă de reprezentări, noțiuni, judecăți, raționamente, inclusiv procese afective și voliționale. ♢ gândire, spirit. 2. faptul de a-și da seama; înțelegere. o - socială = ansamblul concepțiilor etcetera unei societăți ca reflectare a vieții ei materiale; - de clasă = faptul de a fi conștient de apartenența la o anumită clasă, de a înțelege interesele acestei clase, rolul ei istoric. 3. sentiment pe care omul îl are asupra moralității acțiunilor sale. o proces de - = luptă sufletească generată de momente și de situații de viață deosebite, cruciale; mustrare de - = remușcare. 4. libertate de - = dreptul recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă, filozofică etcetera (< franceza conscience, limba latina conscientia)

4 * Cuvantul cu diacritice: conștiínță
Cuvantul fara diacritice: constiinta

Definitie: conștiință substantiv feminin → știință

5 * Cuvantul cu diacritice: conștiínță -e
Cuvantul fara diacritice: constiinta

Definitie: CONȘTIINȚĂ -e f. 1) Formă de reflectare psihică a realității, proprie oamenilor, produs al activității creierului uman. 2) Capacitate de înțelegere; simț de răspundere; cuget. ♢ - morală capacitate de autocontrol și de autoapreciere din punct de vedere moral a acțiunilor săvârșite. Mustrare de - părere de rău; remușcare. A fi fără - a nu avea scrupule. 3): Libertate de - dreptul de a se bucura de o deplină libertate în ceea ce privește convingerile religioase, filozofice etcetera [G.-D. conștiinței; Sil. -ști-in-] franceza conscience, limba latina conscientia

6 * Cuvantul cu diacritice: conștiínță
Cuvantul fara diacritice: constiinta

Definitie: CONȘTIINȚĂ substantiv feminin 1. Forma cea mai înaltă, proprie omului, de reflectare a realității obiective, produs al materiei superior organizate -creierul uman- și al vieții sociale. ♦ Ansamblu de procese psihice variate, complexe, cuprinzând senzații, percepții, reprezentări, noțiuni, judecăți, raționamente, inclusiv procese afective și voliționale. 2. Faptul de a-și da seama; înțelegere. ♢ Conștiință socială = viața spirituală a societății ca reflectare a vieții ei materiale; conștiință de clasă = faptul de a fi conștient de apartenența la o anumită clasă, de a înțelege interesele acestei clase, rolul ei istoric. 3. Sentiment pe care omul îl are asupra moralității acțiunilor sale. ♢ Proces de conștiință = luptă sufletească generată de momente și de situații de viață deosebite, cruciale.; mustrare de conștiință = remușcare. 4. Libertate de conștiință = dreptul recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă, filozofică etcetera [Pronume -ști-in-. / < franceza conscience, conform limba latina conscientia, după știință].