Coteț
Definitie, sens si explicatie
1Cotéț, cotete, substantiv neutru Adapost pentru pasari, porci sau caini, facut din scanduri sau din zid. ♢ Expresie (Ir.) A pune (pe cineva) la cotet = a pune (pe cineva) la ingrasat, a indopa. ♦ Figurativ Închisoare.
2. Capcana pentru prins peste in iazurile acoperite cu stuf, facuta din nuiele impletite cu papura si prevazuta cu o deschidere ingusta intoarsa inauntru, astfel incat pestele, odata intrat in ea, sa nu mai poata iesi. [Varianta: Coteata substantiv feminin] – Din limba slava (veche) Kotĩcĩ.
2. Capcana pentru prins peste in iazurile acoperite cu stuf, facuta din nuiele impletite cu papura si prevazuta cu o deschidere ingusta intoarsa inauntru, astfel incat pestele, odata intrat in ea, sa nu mai poata iesi. [Varianta: Coteata substantiv feminin] – Din limba slava (veche) Kotĩcĩ.
2Cotéț substantiv verifica cuvantul: leasa, ostret.
3Cotéț substantiv (Mold. si Bucovina) costereata, (Mold., Transilvania si Olt.) poiata. (- de porci, de pasari.)
4Cotet substantiv neutru, plural cotete
5Cotéț -e n. 1) Adapost, din scanduri sau din piatra, pentru pasari, porci etcetera 2) Îngraditura din nuiele pentru prins peste. /<sl. kotici
6Cotet (cotete), substantiv feminin –
1. Adapost, cusca pentru ciini, gaini, porci sau porumbei. –
2. Coliba in general. –
3. Ostret, juvalnic. –
4. Cos mare, gabion. –
5. Cos (de nuiele). –
6. (Argou) Celula, inchisoare. – Megl. cutet.
Sl. kotĭcĭ (Miklosich, Slaw.
Elem., 26; Cihac, Ii, 76; Meyer 202; Conev 81; Berneker 589; Dar), conform bulgara kotec, limba sarba: kòtak, pol. kociec, ceh. kotec, limba neogreaca: ϰοτέτσι , limba albaneza kotec.
Este fundamental identic cu cocina, si dublet al lui catret sau cotret, substantiv neutru (Trans., poiata), din mag. ketrec. – Derivat coteneata, substantiv feminin (cocina; poiata); cotecer, substantiv masculin (paznic de dig; pescar cu juvelnic).
Conform: cocina, cotruta.
1. Adapost, cusca pentru ciini, gaini, porci sau porumbei. –
2. Coliba in general. –
3. Ostret, juvalnic. –
4. Cos mare, gabion. –
5. Cos (de nuiele). –
6. (Argou) Celula, inchisoare. – Megl. cutet.
Sl. kotĭcĭ (Miklosich, Slaw.
Elem., 26; Cihac, Ii, 76; Meyer 202; Conev 81; Berneker 589; Dar), conform bulgara kotec, limba sarba: kòtak, pol. kociec, ceh. kotec, limba neogreaca: ϰοτέτσι , limba albaneza kotec.
Este fundamental identic cu cocina, si dublet al lui catret sau cotret, substantiv neutru (Trans., poiata), din mag. ketrec. – Derivat coteneata, substantiv feminin (cocina; poiata); cotecer, substantiv masculin (paznic de dig; pescar cu juvelnic).
Conform: cocina, cotruta.
7Cotet, cotete substantiv neutru (peior.) garsoniera. (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)