1
Cristal, (2) cristale și (1) cristaluri, substantiv neutru
1. Sticlă de o fabricație specială, transparentă și perfect incoloră, cu însușirea de a refracta puternic lumina, întrebuințată pentru fabricarea lentilelor optice și a unor obiecte de lux.
Obiect fabricat din cristal (1).
2. Substanță minerală solidă, omogenă, cu o structură internă regulată, care se prezintă sub forma unor poliedre.
Cristal de stâncă = varietate transparentă, incoloră, de cuarț, care se prezintă în cristale mari și care este folosită în industria optică, în radiotehnică, ca piatră semiprețioasă etc.
3. (În sintagma) Cristale lichide = substanțe mezomorfe folosite la realizarea unor dispozitive optoelectronice de afișare. – Din franceză Cristal, latină Crystallus.
1. Sticlă de o fabricație specială, transparentă și perfect incoloră, cu însușirea de a refracta puternic lumina, întrebuințată pentru fabricarea lentilelor optice și a unor obiecte de lux.
Obiect fabricat din cristal (1).
2. Substanță minerală solidă, omogenă, cu o structură internă regulată, care se prezintă sub forma unor poliedre.
Cristal de stâncă = varietate transparentă, incoloră, de cuarț, care se prezintă în cristale mari și care este folosită în industria optică, în radiotehnică, ca piatră semiprețioasă etc.
3. (În sintagma) Cristale lichide = substanțe mezomorfe folosite la realizarea unor dispozitive optoelectronice de afișare. – Din franceză Cristal, latină Crystallus.
DEX – dicționarul explicativ
2
Cristal1 substantiv neutru
1. corp mineral (dintr-o rocă) sub formă de poliedru, mărginit de fețe netede.
2. cristal de stâncă = formă naturală cristalizată, pură a silicei.
3. (p. anal.) sticlă de fabricație specială, de calitate superioară, transparentă și incoloră.
vas, obiect fabricat dintr-o astfel de sticlă. (< franceză cristal, greacă krystallos)
1. corp mineral (dintr-o rocă) sub formă de poliedru, mărginit de fețe netede.
2. cristal de stâncă = formă naturală cristalizată, pură a silicei.
3. (p. anal.) sticlă de fabricație specială, de calitate superioară, transparentă și incoloră.
vas, obiect fabricat dintr-o astfel de sticlă. (< franceză cristal, greacă krystallos)
MDN – marele dicționar de neologisme
3
Cristal2(o)-/cristali- element „cristal”. (< franceză cristall/o/-, cristalli-, conform greacă krystallos, gheață, sticlă)
MDN – marele dicționar de neologisme
4
Cristal2 cristaluri neutru 1) Sticlă de calitate superioară, de fabricație specială, incoloră, folosită în optică și pentru fabricarea unor obiecte. 2) Obiect fabricat din această sticlă. /<franceză cristal, latină crystallus
NODEX – noul dicționar explicativ
Încă 6 definiții din alte dicționare
5
Cristal1 cristale neutru Corp solid, transparent și incolor, cu fețe plane și cu o formă geometrică de poliedru.
Cristal-de-stâncă varietate in-coloră, transparentă, de cuarț. /<franceză cristal, latină cristallus
Cristal-de-stâncă varietate in-coloră, transparentă, de cuarț. /<franceză cristal, latină cristallus
NODEX – noul dicționar explicativ
6
Cristal substantiv neutru
1. Sticlă de fabricație specială, de calitate superioară, transparentă și incoloră.
Obiect confecționat dintr-o astfel de sticlă.
2. Fragment al unui compus (mai ales dintr-o rocă) care are de la natură o formă geometrică de poliedru.
3. Cristal-de-stâncă = formă naturală cristalizată, pură, a silicei. (Și în forma cristalo-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) cristal”, „de cristal”. [Plural -le, -luri. / < greacă krystallos – gheață, conform italiană cristallo, franceză cristal, germană Kristall].
1. Sticlă de fabricație specială, de calitate superioară, transparentă și incoloră.
Obiect confecționat dintr-o astfel de sticlă.
2. Fragment al unui compus (mai ales dintr-o rocă) care are de la natură o formă geometrică de poliedru.
3. Cristal-de-stâncă = formă naturală cristalizată, pură, a silicei. (Și în forma cristalo-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) cristal”, „de cristal”. [Plural -le, -luri. / < greacă krystallos – gheață, conform italiană cristallo, franceză cristal, germană Kristall].
DN – dicționar de neologisme
7
Cristal (-le), substantiv neutru – Sticlă specială, transparentă și perfect incoloră. – Aromână cristal. Neogreacă ϰρύσταλλος (secolul XVII), și mai modern din franceză cristal. – Derivat (din franceză) cristalin, substantiv neutru; cristaliza, verb; cristalizație, substantiv feminin
DER – dicționarul etimologic
8
Cristal substantiv neutru singular (toxic) amfetamină. (Notă: Definiția este preluată din Dicționar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
Dicționar de argou
9
Cristal (obiect de cristal) substantiv neutru, plural cristaluri
DOOM – dicționarul ortografic
10
Cristal (mineral) substantiv neutru, plural cristale
DOOM – dicționarul ortografic