DexDefinitie.com

Critic -ă

Critic, -ă, critici, -ce, adjectiv, substantiv I. Adjectiv 1. Care apreciază calitățile și defectele (unor oameni, stări, fapte, opere etc.). Aparat critic =…

Definiții pentru „Critic -ă”

7 definiții din 5 dicționare

1

Critic, -ă, critici, -ce, adjectiv, substantiv

I. Adjectiv
1.
Care apreciază calitățile și defectele (unor oameni, stări, fapte, opere etc.).
Aparat critic = totalitatea notelor lămuritoare, a comentariilor etc., introduse la editarea unui text, cu scopul de a permite controlul felului în care a fost alcătuită ediția respectivă.
Ediție critică = ediție a unui text sau a unei lucrări însoțită de un aparat critic.
2.
Care se referă la un punct sau la un moment de criză, care premerge o schimbare bruscă (în rău); care poate determina o schimbare decisivă (în rău).
Temperatură critică = temperatura maximă la care un gaz mai poate fi lichefiat.
Încă 3 sensuri
Stare critică = stare a unui fluid aflat la temperatura critică, în care lichidul și vaporii acelui fluid au aceeași densitate, astfel încât nu se poate spune dacă este lichid sau gaz.
II.
Substantiv masculin Specialist în problemele de artă, care analizează, interpretează și apreciază operele artistice.
III.
Substantiv feminin Analiză, apreciere a unor opere artistice, literare, a activității unor persoane sau a unor colective.
Critică literară (și artistică) = ramură a științei literaturii care analizează, interpretează, apreciază și orientează fenomenul literar, artistic contemporan în lumina unei concepții estetice. Critică de texte = comentarii și discuții asupra formei și conținutului unui text.
Expresie (A fi) sub orice critică = (a fi) de o calitate extrem de scăzută. (A fi) mai presus de orice critică = (a fi) la un nivel extrem de ridicat.
Articol, studiu, ansamblu de studii în care se face critică (III).

Din franceză Critique, latină Criticus.

DEX – dicționarul explicativ

2

Critic, -ă I. adjectiv

1.
referitor la critică. o aparat critic = totalitatea notelor lămuritoare făcute de un editor la editarea unui text; ediție critiă = ediție a unui text (clasic, vechi) însoțit de aparat critic.
bazat pe critică, care folosește critica.
2.
referitor la un moment de criză; care anunță, determină o criză, o schimbare; dificil, periculos. o fizică stare critiă = (sau punct critic) = stare a unui fluid în care dispare diferența dintre starea lichidă și cea gazoasă.
II. substantiv masculin specialist în probleme de literatură și artă, care analizează, interpretează și apreciază operele create.

III. substantiv feminin

1.
analiză, apreciere a valorii faptelor, acțiunilor și creațiilor oamenilor.
Încă 3 sensuri
o critiă literară = studiu aplicat la opera literară, pe care o analizează, o comentează, valorificând-o în special sub unghi artistic;
critiă de text = comentariu asupra unui manuscris în scopul stabilirii autorului, datei elaborării lui, formei originare etc.
2.
apreciere (severă) a însușirilor, a comportamentului cuiva.

(< franceză critique, latină criticus, greacă kritikos, /III/ kritike)

MDN – marele dicționar de neologisme

3

Critic1 critică (critici, critice)

1.
Care ține de critică; propriu criticii.
2.
Care conține critică. Articol critic.
3.
Care este specific perioadelor de criză. Stare critică.

<franceză critique, latină criticus

NODEX – noul dicționar explicativ

4

Critic2 critici masculin Specialist care studiază, interpretează și apreciază operele de artă (literare sau artistice).

<franceză critique, latină criticus

NODEX – noul dicționar explicativ

Încă 3 definiții din alte dicționare
5

Critic, -ă adjectiv

1.
De critică, privitor la critică.
Aparat critic = totalitatea notelor lămuritoare, făcute de un editor la editarea unui text; ediție critică = ediție a unui text literar însoțit de aparat critic.
Bazat pe critică, care folosește critica.
2.
Referitor la un moment de criză; care anunță, determină o criză, o schimbare; dificil, periculos.
Fizică Stare critică (sau punct critic) = stare a unui fluid în care dispare diferența între starea lichidă și cea gazoasă. substantiv masculin Specialist în probleme de artă, care analizează, interpretează și apreciază opere de artă (pentru a le lămuri publicului și pentru a da artei o anumită orientare).

[< latină criticus, greacă kritikos – în stare de a judeca, conform franceză critique, italiană critico].

DN – dicționar de neologisme

6

Critic adjectiv masculin, plural critici; feminin singular critică, plural critice

DOOM – dicționarul ortografic

7

Critic (persoană) substantiv masculin, plural critici

DOOM – dicționarul ortografic

Formele adjectivului „critic”

Adjectivul „critic” are la feminin forma „critică”, iar la plural „critici” (masculin) și „critice” (feminin).

Accentulcrític
SingularPlural
Masculin, nearticulat
criticcritici
Masculin, articulat
criticulcriticii
Masculin, genitiv-dativ articulat
criticuluicriticilor
Feminin, nearticulat
criticăcritice
Feminin, genitiv-dativ nearticulat
criticecritice
Feminin, articulat
criticacriticele
Feminin, genitiv-dativ articulat
criticeicriticelor