1
Ctitori, ctitoresc, verb IV.
Tranzitiv A întemeia, a funda o biserică, o mănăstire; prin extensiune a pune bazele unei instituții, unei asociații etc. – Din Ctitor.
Tranzitiv A întemeia, a funda o biserică, o mănăstire; prin extensiune a pune bazele unei instituții, unei asociații etc. – Din Ctitor.
DEX – dicționarul explicativ
2
A ctitori ctitoresc tranzitiv 1) (biserici, mănăstiri) A întemeia suportând cheltuielile; a fonda fiind ctitor. 2) figurat (instituții, așezăminte etc.) A face să ia ființă; a întemeia; a înființa; a fonda. /Din ctitor
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Ctitori verb, indicativ prezent 1 singular și 3 plural ctitoresc, imperfect 3 singular ctitorea; conjuncție prezent 3 singular și plural ctitorească
DOOM – dicționarul ortografic