1
Ctitor (ctitori), substantiv masculin – Fondator, persoană care construiește și înzestrează o biserică. –
2. Fondator, organizator. –
3. (Transilvania și Muntenia) Econom, curator al unei biserici. –
4. (Transilvania, învechit) Tutore.
Greacă ϰτίτωρ, în parte prin intermediul slavă ktitorĭ, conform Vasmer, Greacă, 65 și
85. – Derivat ctitoră, substantiv feminin (fondatoare); ctitori, verb (a funda); ctitorie, substantiv feminin (fondare); ctitoricesc, adjectiv (de fondare); ctitornicie, substantiv feminin (fundație; pisanie).
2. Fondator, organizator. –
3. (Transilvania și Muntenia) Econom, curator al unei biserici. –
4. (Transilvania, învechit) Tutore.
Greacă ϰτίτωρ, în parte prin intermediul slavă ktitorĭ, conform Vasmer, Greacă, 65 și
85. – Derivat ctitoră, substantiv feminin (fondatoare); ctitori, verb (a funda); ctitorie, substantiv feminin (fondare); ctitoricesc, adjectiv (de fondare); ctitornicie, substantiv feminin (fundație; pisanie).
DER – dicționarul etimologic
2
Ctitor ctitori masculin 1) Persoană care suportă cheltuielile pentru ridicarea unui locaș sfânt. 2) figurat Fondator al unei instituții, asociații. /<slavă ktitoru
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Ctitor substantiv masculin, plural ctitori
DOOM – dicționarul ortografic