Cucură
Definitie, sens si explicatie
1Cucură1, cucure, substantiv feminin (Înv.) Tolba de sageti. – Din limba neogreaca: Kukuron.
2Cucură2, cucure, substantiv feminin (Regional) Parte a plugului care leaga intre ele brazdarul, cormana si plazul. – Din limba maghiara Kukora.
3Cucură substantiv verifica cuvantul: cormana, rasturnatoare, tolba.
4Cucura (tolba de sageti, parte a plugului) substantiv feminin, g.-d. art. cucurei; plural cucure
5Cucură2 -e f. cuvant invechit Tolba de sageti. /<ung. kukuron
6Cucură1 -e f.
Piesa de lemn sau de fier, care leaga intre ele brazdarul, cormana si plazul. /<ngr. kukora
Piesa de lemn sau de fier, care leaga intre ele brazdarul, cormana si plazul. /<ngr. kukora
7Cucura (-re), substantiv feminin – Parte a plugului care leaga intre ele brazdarul, cormana si plazul, facuta din lemn.
Mag. kukora „strimb” (Dar), conform limba sarba: kukora „cirlig”.
Dupa Cancel 14, din limba rusa kokori.
Mag. kukora „strimb” (Dar), conform limba sarba: kukora „cirlig”.
Dupa Cancel 14, din limba rusa kokori.
8Cucura (-ri), substantiv feminin – Tolba de sageti.
Ngr. ϰούϰουρον, din limba latina cucurum (Philippide, Ii, 710; Rew 4790; Dar), imprumut literar din secolul Xvi, fara circulatie reala.
Conform: limba albaneza kukurë (Meyer 211), bulgara kukur (Conev 71), limba italiana còccano (Battisti, Ii, 991).
Ngr. ϰούϰουρον, din limba latina cucurum (Philippide, Ii, 710; Rew 4790; Dar), imprumut literar din secolul Xvi, fara circulatie reala.
Conform: limba albaneza kukurë (Meyer 211), bulgara kukur (Conev 71), limba italiana còccano (Battisti, Ii, 991).