Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Cucută

1 * Cuvantul cu diacritice: cucútă
Cuvantul fara diacritice: cucuta

Definitie: CUCUTĂ, cucute, substantiv feminin Plantă erbacee otrăvitoare din familia umbeliferelor, cu miros caracteristic, cu frunze mari, flori albe și fructe brune-verzui, întrebuințată ca medicament; dudău, buciniș (Conium maculatum). ♢ Expresie (Familiar) Doar n-am băut cucută (ca să...) = doar n-am înnebunit (ca să...). ♢ Compuse: cucută-de-apă = plantă erbacee de apă, cu flori albe dispuse în formă de umbrelă (Cicuta virosa); cucută-de-pădure = plantă erbacee cu frunze ascuțite și flori albe (Galium schultesii). – Limba Latina cucuta (= cicuta).

2 * Cuvantul cu diacritice: cucútă
Cuvantul fara diacritice: cucuta

Definitie: CUCUTĂ substantiv (BOTANICA) 1. (Conium maculatum) (popular) dudău, (regional) buciniș, barba-călugărului. 2. cucută-de-apă (Cicuta virosa) = cucută-mică, (regional) buciniș-de-apă, buciniș-de-baltă, cucută-înveninată; cucuta-de-pădure (Galium schultesii) = (Bucovina) sămcuță; cucută-mică verifica cuvantul: cucută-de-apă.

3 * Cuvantul cu diacritice: cucútă
Cuvantul fara diacritice: cucuta

Definitie: cucută substantiv feminin, plural cucute

4 * Cuvantul cu diacritice: cucútă -e
Cuvantul fara diacritice: cucuta

Definitie: CUCUTĂ -e f. Plantă erbacee din familia umbeliformelor, cu rădăcina și fructele toxice, folosită în farmaceutică. limba latina cucuta

5 * Cuvantul cu diacritice: cucútă cucúte
Cuvantul fara diacritice: cucuta

Definitie: cucută (cucute), substantiv feminin – 1. Plantă, dudău (Conium maculatum). – 2. Nume care se dă uneori, greșit, plantei Heracleum spondylium în Trans., și laurului (Datura stramonium) în Banat. – Mr. cucută. Limba Latina cucuta, varianta vulgară de la cicuta (la Pușcariu 427; Densusianu, Rom., XXXIX, 332; Candrea-Dens., 423; REW 1909; Rosetti, I, 59; DAR); aceeași alterare a vocalismului apare în limba albaneza kukutë (poate provine din rom.), prov. coucudo, dial. din Saintoge, coucu, berri. cocue. Derivat cucuțea (var. cucuțel), substantiv feminin (plantă, Oenanthe Phellandrium), pe care Pascu, I, 71, îl derivă nefondat, din limba latina cucutia „nume al unui fruct necunoscut”. – Din rom. provine limba sarba: kukùta, kùkuta (Candrea, Elemente, 406; Berneker 641), pe care Cihac, III, 86, îl considera etimon al rom.