Varianta definitie 1: Cult1, culte, substantiv neutru
1. Omagiu care se aduce divinitatii prin acte religioase; manifestare a sentimentului religios prin rugaciuni si prin acte rituale; totalitatea ritualurilor unei religii.
2. Sentiment exagerat de admiratie, de respect, de veneratie, de adoratie fata de cineva sau de ceva.
3. Religie, confesiune. – Din franceza Culte, limba latina Cultus.
Varianta definitie 2: Cult2, -Ă, culti, -te, adjectiv
1. Care are un nivel inalt de cultura si de cunostinte; instruit.
2. (Despre manifestari ale oamenilor) De care da dovada omul cult (1); care are caracter savant, carturaresc.
3. (În opozitie cu popular; despre muzica, poezie, literatura etcetera) Creat de un autor instruit. – Din limba latina Cultus.
Varianta definitie 4: Cult2, -Ă adjectiv
1. cu un nivel inalt de cunostinte, de cultura; invatat, instruit.
2. (despre manifestari ale oamenilor) de care da dovada omul cult (1); livresc.
3. (despre muzica, literatura, poezie) creat de un autor instruit. (< limba latina cultus)
Varianta definitie 5: Cult1 substantiv neutru
1. adorare mistica, religioasa a unor obiecte, forte naturale, fiinte reale sau fantastice ori a unor abstractiuni personificate; act religios facut in cinstea unei divinitati. ♢ sentiment de veneratie, de respect, de dragoste profunda pentru cineva sau ceva. o ŭl personalitatii = atitudine de admiratie sistematica fata de un conducator politic.
2. totalitatea ritualurilor unei religii.
3. religie, confesiune (2). (< franceza culte, limba latina cultus)
Varianta definitie 11: Cult2 -e n. 1) Forma a constiintei sociale in care realitatea este reflectata si interpretata ca fiind independenta de forte si fiinte supranaturale; confesiune; credinta; religie. 2) Totalitate a ritualurilor unei religii. 3) figurat Sentiment de admiratie, de dragoste fata de cineva sau de ceva. /<lat. cultus
Varianta definitie 12: Cult1 -ta (-ti, -te) Care are un inalt nivel de cultura. Om -. /<lat. cultus
Varianta definitie 13: Cult, -Ă adjectiv Cu un nivel inalt de cunostinte, de cultura; invatat, instruit. [< limba latina cultus].
Varianta definitie 14: Cult substantiv neutru
1. Adorare mistica a unor fiinte reale sau fantastice ori a unor idei abstracte; act religios facut in cinstea unei divinitati. ♦ Totalitatea ritualurilor unei religii.
2. Religie, confesiune.
3. Sentiment de admiratie, de respect, de dragoste profunda pentru cineva sau ceva. [Plural -te, -turi. / < franceza culte, conform limba latina cultus].
Varianta definitie 15: Cult (culta), adjectiv – Instruit.
Limba Latina cultus (secolul XIX). – Derivat cult, substantiv neutru (omagiu adus prin acte religioase; religie, confesiune); cultiva, verb, din franceza cultiver; secolul XVIII (inainte cultivi(rui), cultiverisi, din limba germana kultivieren); cultivabil, adjectiv ; cultivator, substantiv masculin; cultura, substantiv feminin, din franceza culture; cultural, adjectiv ; incultura, substantiv feminin; incult, adjectiv , din franceza; necultivat, adjectiv
Alte informatii despre acest cuvant
Cuvantul este compus din: 4 litere. Cuvantul incepe cu litera "c" si se termina cu litera "t"
DexDefinitie.com este un site dictionar al limbii romane. Gasiti aici aproape toate cuvintele din limba romana, impreuna cu explicatii (definitii). Mai gasiti si statistici legate de fiecare cuvant. Baza de date contine 131.563 de definitii, explicatii, antonime, sinonime.
Site-ul functioneaza excelent pe telefoane mobile Android is iOS. Daca aveti de adaugat vreun cuvant, de facut o corectare, va rugam sa folositi pagina de contact pentru a ne trimite un mesaj.
