Definitie Cum - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Cum adverb , conjunctie: A. Adv. I. (Interogativ).
1. În ce mod? Cum ai facut de ai venit? ♢ Expresie Cum si in ce chip sau cum si ce fel = in ce fel.
A nu avea (sau a nu sti) cum = a nu avea posibilitate de a... ♦ (Repetat, in propozitii enuntiative) Într-un fel oarecare. ♦ De ce? Cum nu m-ai instiintat? ♢ Expresie Cum de... = cum se face ca..., cum e posibil ca... (Da) cum (sa sau de) nu! = a) desigur! fireste!; b) (ir.) vorba sa fie! da de unde! nici gand! Apoi (sau, popular, pai) cum! = desigur! fireste! se intelege!
2. (Exprima parerea de rau, contrarietatea, surpriza, mirarea, indignarea etcetera) Se poate? adevarat sa fie?
3. Ce? poftim?
4. Cu cat? cu ce pret? Cum dai merele? II. (Explicativ) Cat de (mare, mult, bine, tare etcetera) Cum iti plac florile! B. Conj. (Stabileste raporturi de subordonare)
1. (Introduce o completiva directa sau indirecta) Privind in urma lor cum se duceau, ramase ganditor. ♢ Locutiune adjectiv si adverb Nu stiu cum = intr-un fel oarecare; (in mod) ciudat, bizar.
2. (Introduce o propozitie modala) M-au vazut cum dormeam. ♦ (Introduce o propozitie comparativa) Precum.
Va rade cum a ras si alta data. ♢ Expresie Cum nu este (sau nu se mai afla), se spune, despre cineva sau ceva care poseda in cel mai inalt grad anumite calitati.
Cum s-ar zice = adica, va sa zica.
3. (Introduce o propozitie cauzala) Deoarece, intrucat; fiindca.
Baiatul, cum e muncitor, va obtine nota maxima.
4. (Introduce o propozitie concesiva) Cu toate ca, desi.
5. În asa fel, incat.
Sa se faca un palat cum seaman pe lume sa nu aiba.
6. În masura in care, pe cat.
Nu ma vreti voi, cum inteleg?
7. Îndata ce. ♦ (Arata ca doua actiuni se petrec aproape simultan) Cum vor vedea ca vii cu daruri, indata vor alerga.
8. (Introduce o propozitie atributiva) În care.
Din ceasul cum te-am vazut, te-am recunoscut.
9. (Înv.; introduce o propozitie finala) Pentru ca.
Îsi va pune toate puterile cum sa-si sfarseasca slujba.
10. (Introduce o propozitie subiectiva) Cum te porti nu e bine. – Limba Latina Quomo[do].

Varianta definitie 2: Cum conjunctie: verifica cuvantul: cand.

Varianta definitie 3: Cum adverb , conjunctie:, interjectie
1. adverb ce, cat. (- as mai rade!)
2. conjunctie: (temporal) cand. (Frunza-n codru - invie.)
3. conjunctie: (cauzal) cand, deoarece, fiindca, intrucat. (- stim ca vine, sunt emotionat.)
4. conjunctie: (modal) (popular) care. (Se inalta un palat - nu mai exista.)
5. conjunctie: (comparativ) ca, cat, precum. (Noi - si ei.)
6. interjectie (interogativ) ce? poftim? (familiar si popular) ha? (-? N-am auzit.)

Varianta definitie 4: Cum adverb , conjct.

Varianta definitie 5: Cum2 conj. (introduce propozitii subordonate) Am procedat cum ai zis. /<lat. quomo (do)

Varianta definitie 6: Cum1 adv. (cu sens interogativ) 1) În ce mod? in ce fel? in ce chip? - ai venit? ♢ - si in ce fel (- si in ce chip?) se spune cand cineva reuseste sa faca ceva greu de realizat. (Da) - sa (sau de) nu! se spune atunci cand interlocutorul nu este de acord cu ceea ce spune cel care vorbeste. Apoi (pai) - se spune atunci cand totul este foarte clar; desigur; se intelege! 2) Este adevarat? -, nu v-ati intalnit? 3) Ce? Poftim? Ce ai spus? 4) Cu ce pret? - dai marfa? /<lat. quomo (do)

Varianta definitie 7: Cum adverb si conjunctie: –
1. În ce fel? (functie modala, serveste pentru interogatie directa sau indirecta): cum ai facut? (Ispirescu). –
2. Ce? (adv. inter., prin care se raspunde la o chemare sau o intrebare, asteptindu-se mai multe lamuriri). –
3. (Functie emfatica, in propozitii interogative sau exclamative): cum sa nu stiu? (Creanga), cum vijiie codrul! (Cosbuc). –
4. De ce? (functie cauzala): cum s-o parasesc? (Popular Jarnik). –
5. Cit (functie comparativa): cumu mai curund (Dosoftei), urmat de un comparativ, astazi se prefera cit. –
6. La fel ca (functie comparativa): ai fost om cum sunt si dinsii (Eminescu). –
7. În felul in care (functie comparativa emfatica): taia cum se taie (Fundescu); las-sa ma cheme cum m-a chemat (Creanga). –
8. Asa precum (functie explicativa intemeiata pe functia comparativa): cum zice Scriptura (Coresi). –
9. Cind, pe cind (functie temporala): cum venea, cit de colo vede cele doua capete (Creanga). –
10. Cind, indata ce (functie temporala): cum au vazut apa, cum au navalit (M. Costin).
11. (Înv.) Ca sa (functie finala, cu conjunctivul): isi va pune toate puterile, cum sa-si sfirseasca slujba (Ispirescu). –
12. Functie conjunctiva, ma ales impreuna cu ca: din inima lui simte un copac cum ca rasare (Eminescu). – Mr., megl., istr. cum.
Limba Latina quomo(do) (Diez, I, 135; Puscariu 439; Candrea-Dens., 433; REW 6972; DAR); conform limba italiana come, prov. co(m), franceza comme, sp., port. como.
Verifica cuvantul: si Gamillscheg, s.v. comme, si J. Vising, Quomodo in den rom.
Sprachen, in Abhandlungen A. Tobler, Halle 1895, p. 113-
23. Comp. cum se cade, adverb , adjectiv (in mod cinstit; cinstit; perfect), care uneori se scrie intr-un singur cuvint, se intemeiaza pe verb a se cadea, „a se cuveni”; cumva, adverb (oarecum; poate, posibil, eventual), cu va de la verb vrea (nu cumva?); necum, adverb (nici macar; chiar mai putin); oarecum, adverb (intr-un fel; putin, usor); oricum, adjectiv (in orice fel, indiferent cum), cu varianta orisicum; precum, conjunctie: (asa cum; dupa), cu prep. pre.