Cumpănire
Definitie, sens si explicatie
1Cumpănire, cumpaniri, substantiv feminin Actiunea de a (se) cumpani si rezultatul ei.
1. Echilibru. ♢ Expresie (A tine arma) in cumpanire = (a tine arma) de mijloc (sprijinindu-si mana de sold).
2. Figurativ Masura justa; chibzuiala (in vorbe sau in fapte). – Verifica cuvantul: Cumpani.
1. Echilibru. ♢ Expresie (A tine arma) in cumpanire = (a tine arma) de mijloc (sprijinindu-si mana de sold).
2. Figurativ Masura justa; chibzuiala (in vorbe sau in fapte). – Verifica cuvantul: Cumpani.
2Cumpanire antonim: nechibzuire
3Cumpănire substantiv verifica cuvantul: chibzuiala, chibzuinta, chibzuire, cumintenie, cumpat, cumpa-tare, deliberare, gandire, intelepciune, judecare, judecata, masura, minte, mo-deratie, ratiune, socoteala, socotinta, tact.
4Cumpănire substantiv
1. verifica cuvantul: echilibru.
2. verifica cuvantul: echilibrare.
1. verifica cuvantul: echilibru.
2. verifica cuvantul: echilibrare.
5Cumpanire substantiv feminin, g.-d. art. cumpanirii; plural cumpaniri