Cumatru -ă
Definitie, sens si explicatie
1Cumắtru, -ă, cumetri, -e, substantiv masculin si feminin:
1. Nasul sau nasa in raport cu parintii copilului botezat ori cu alte rude.
2. Termen de adresare la tara intre barbati si femei de aceeasi varsta (sau mai in varsta). ♦ (În basme, in fabule) Termen de adresare in lumea animalelor. ♦ P. ext. (Familiar) Barbat sau femeie. – Din limba slava (veche) Kŭmotra.
1. Nasul sau nasa in raport cu parintii copilului botezat ori cu alte rude.
2. Termen de adresare la tara intre barbati si femei de aceeasi varsta (sau mai in varsta). ♦ (În basme, in fabule) Termen de adresare in lumea animalelor. ♦ P. ext. (Familiar) Barbat sau femeie. – Din limba slava (veche) Kŭmotra.
2Cumatru substantiv masculin (silabe -tru), art. cumatrul, voc. cumetre; plural cumetri, art. cumetrii
3Cumắtru -atra (-etri, -etre) masculin si feminin 1) Nasul (nasa) in raport cu parintii copilului botezat. 2) Termen de adresare la tara intre femei si barbati de aceeasi varsta. /<sl. kumotra
4Cumatru, cumatra, cumetri, cumetre, substantiv masculin si feminin: (regional)
1. nas, nun.
2. (la singular art.) dans popular moldovenesc.
3. (la f. singular) planta de leac si podoaba mirositoare; priboi.
1. nas, nun.
2. (la singular art.) dans popular moldovenesc.
3. (la f. singular) planta de leac si podoaba mirositoare; priboi.
5Cumắtru (metri), substantiv masculin –
1. Nasul in raport cu parintii copilului botezat. –
2. Termen de adresare la tara intre oamenii de aceeasi virsta.
Sl. kŭmotrŭ (Miklosich, Slaw.
Elem., 27; Miklosich, Lexicon, 326; Cihac, Ii, 86; Skok, R. Études slaves, X, 186; Graur, Bl, V, 94; Berneker 662; Vasmer 578).
Cuvintul este general in limba slava (veche), dar in forme destul de diferite de rom. (bg., limba sarba:, cr., pol., limba rusa kum, limba sarba: kumak); astfel incit mai multi filologi (Philippide, Ii, 637; Puscariu, Dacor., Iii, 395; Rosetti, Bl, Viii, 160; Dar) considera der. din rom.imposibila pe baza limba slava (veche), si se gindesc la un m. analogic de la cumatra care, la rindul lui, ar proveni direct din limba latina commater; insa aceasta der. nu a fost suficient lamurita.
Lipseste un studiu complet. – Derivat cumatra, substantiv feminin (nasa in raport cu parinti copilului botezat; termen de adresare la tara intre femei de aceeasi virsta); cumetrie, substantiv feminin (inrudire spirituala; intimitate, incredere; birfeala; ospat care se ofera de obicei dupa botez); incumetri, verb (a contracta inrudire spirituala).
1. Nasul in raport cu parintii copilului botezat. –
2. Termen de adresare la tara intre oamenii de aceeasi virsta.
Sl. kŭmotrŭ (Miklosich, Slaw.
Elem., 27; Miklosich, Lexicon, 326; Cihac, Ii, 86; Skok, R. Études slaves, X, 186; Graur, Bl, V, 94; Berneker 662; Vasmer 578).
Cuvintul este general in limba slava (veche), dar in forme destul de diferite de rom. (bg., limba sarba:, cr., pol., limba rusa kum, limba sarba: kumak); astfel incit mai multi filologi (Philippide, Ii, 637; Puscariu, Dacor., Iii, 395; Rosetti, Bl, Viii, 160; Dar) considera der. din rom.imposibila pe baza limba slava (veche), si se gindesc la un m. analogic de la cumatra care, la rindul lui, ar proveni direct din limba latina commater; insa aceasta der. nu a fost suficient lamurita.
Lipseste un studiu complet. – Derivat cumatra, substantiv feminin (nasa in raport cu parinti copilului botezat; termen de adresare la tara intre femei de aceeasi virsta); cumetrie, substantiv feminin (inrudire spirituala; intimitate, incredere; birfeala; ospat care se ofera de obicei dupa botez); incumetri, verb (a contracta inrudire spirituala).