Curie
Definitie, sens si explicatie
1Curie1, curii, substantiv feminin
1. Diviziune a tribului la romani.
2. Administratie pontificala a bisericii romano-catolice. – Din limba latina Curia.
1. Diviziune a tribului la romani.
2. Administratie pontificala a bisericii romano-catolice. – Din limba latina Curia.
2Curie2 substantiv masculin Unitate de masura pentru radioactivitate. [Pronuntat: cü-ri] – Din franceza Curie.
3Curie2 [Cü-ri] substantiv masculin unitate a activitatii substantelor radioactive, de 3,7*1010 dezintegrari pe secunda, activitatea unei mase de radiu de 1 g. (< franceza curie)
4Curie1 substantiv feminin
1. unitate religioasa, militara si politica la romani, subdiviziune a triburilor primitive. ♢ loc unde se aduna aceasta unitate.
2. edificiu destinat sedintelor corpurilor constituite ale municipiilor romane. ♢ senatul municipiilor.
3. administratia pontificala a bisericii catolice. (< limba latina curia)
1. unitate religioasa, militara si politica la romani, subdiviziune a triburilor primitive. ♢ loc unde se aduna aceasta unitate.
2. edificiu destinat sedintelor corpurilor constituite ale municipiilor romane. ♢ senatul municipiilor.
3. administratia pontificala a bisericii catolice. (< limba latina curia)
5Curie (diviziune tribala, administratie a bisericii) substantiv feminin (silabe -ri-e), art. curia (silabe -ri-a), g.-d. art. curiei; plural curii, art. curiile (silabe -ri-i-)
6Curie (unitate de masura) substantiv masculin [pronume franceza cü-ri]; simb.
Ci
Ci
7Curie2 [pr.: Chiuri] m.
Unitate de masura a radioactivitatii. /<fr. Curie n. pr.
Unitate de masura a radioactivitatii. /<fr. Curie n. pr.
8Curie1 -i f. 1) Subdiviziune religioasa, militara si politica a tribului primitiv la romani. 2) Senatul municipiilor. 3)administratia pontificala a bisericii romano-catolice. - papala. [Silabe: -ri-e] /
9Curie substantiv masculin Unitate de masura a radioactivitatii, egala cu activitatea unui material radioactiv in care se dezintegreaza 3,7·1010 nuclee pe secunda. [Pronume cü-ri. / < franceza curie, conform Curie – fizician francez].
10Curie, curii, substantiv feminin (regional) curtea de casatie.
11Curie substantiv feminin
1. (Ist.) Unitate religioasa, militara si politica la romani, reprezentand o subdiviziune a triburilor primitive. ♦ Loc unde se aduna aceasta unitate. ♦ Cladire in care se aduna senatul roman. ♦ Senatul municipiilor.
2. (Bis.) Administratia pontificala a bisericii catolice. [Pronume cu-ri-e, gen. -iei. / < limba latina curia, conform limba italiana curia, franceza curie].
1. (Ist.) Unitate religioasa, militara si politica la romani, reprezentand o subdiviziune a triburilor primitive. ♦ Loc unde se aduna aceasta unitate. ♦ Cladire in care se aduna senatul roman. ♦ Senatul municipiilor.
2. (Bis.) Administratia pontificala a bisericii catolice. [Pronume cu-ri-e, gen. -iei. / < limba latina curia, conform limba italiana curia, franceza curie].