Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Căciulă

1 * Cuvantul cu diacritice: căciúlă
Cuvantul fara diacritice: caciula

Definitie: CĂCIULĂ, căciuli, substantiv feminin 1. Obiect confecționat din blană de oaie sau de alt animal și care servește la acoperirea capului. Bună ziua, căciulă (că stăpânu-tău n-are gură) se spune, în bătaie de joc, unuia care nu salută. ♢ Expresie A-și lua (sau a-și scoate) căciula (de pe cap) = a-și descoperi capul în semn de salut sau de respect. La așa cap, așa căciulă = cum e omul, așa e și purtarea lui. A-i ieși (cuiva) părul prin căciulă = a) a i se urî așteptând; b) a o duce greu; a sărăci. A fi (sau a se ști, a se simți) cu musca pe căciulă = a se simți vinovat. (Asta sau aia e) altă căciulă = (aceasta e) altceva, altă socoteală. A da cu căciula în câini = a fi cu chef, a-și face de cap. (Bun de) să dai cu căciula-n câini = foarte gustos. ♦ Figurativ Om, persoană, individ. Câte cinci lei de căciulă. 2. Obiect în formă de căciulă (1) (care servește ca acoperământ pentru coșuri, canale etcetera). ♦ Partea superioară a ciupercii. – Conform: limba albaneza k ë s u l ' ë.

2 * Cuvantul cu diacritice: căciúlă
Cuvantul fara diacritice: caciula

Definitie: CĂCIULĂ substantiv verifica cuvantul: cap, individ, ins, om, persoană.

3 * Cuvantul cu diacritice: căciúlă
Cuvantul fara diacritice: caciula

Definitie: CĂCIULĂ substantiv 1. (Mold. și Bucovina) cușmă, (Transilvania și prin Muntenia) șapcă. (Iarna poartă - pe cap.) 2. verifica cuvantul: pălărie.

4 * Cuvantul cu diacritice: căciúlă
Cuvantul fara diacritice: caciula

Definitie: căciulă substantiv feminin, g.-d. art. căciulii; plural căciuli

5 * Cuvantul cu diacritice: căciúlă -i
Cuvantul fara diacritice: caciula

Definitie: CĂCIULĂ -i f. 1) Acoperământ pentru cap confecționat din blană de miel sau de alt animal; cușmă. ♢ A schimba -a a-și schimba atitudinea. A se simți cu musca pe - a se simți vinovat. 2) fam. Persoană considerată ca unitate particulară, distinctă față de toate celelalte persoane; individ; ins. ♢ De - de fiecare persoană. 3) Obiect în forma unui astfel de acoperământ. [G.-D. căciulii] /Cuv. autoht.