Căpătui
Definitie, sens si explicatie
1Căpătui, capatuiesc, verb Iv.
Tranzitiv si reflexiv A(-si) face un rost, o situatie. ♦ (Familiar) A (se) casatori. – Capat + sufix -ui.
Tranzitiv si reflexiv A(-si) face un rost, o situatie. ♦ (Familiar) A (se) casatori. – Capat + sufix -ui.
2Căpătui verb verifica cuvantul: aseza, casatori.
3Căpătui verb
1. verifica cuvantul: imbogati.
2. (popular) a oplosi. (A - pe cineva intr-o slujba.)
1. verifica cuvantul: imbogati.
2. (popular) a oplosi. (A - pe cineva intr-o slujba.)
4Capatui verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural capatuiesc, imperfect 3 singular capatuia; conjunctie: prezent 3 singular si plural capatuiasca
5A Se Căpătui ma -iesc intranzitiv A obtine pe cai necinstite o situatie materiala nemeritata; a parveni. /capat + sufix -ui
6A Căpătui -iesc tranzitiv A face sa se capatuiasca. /capat + sufix -ui