Debaclu
Definitie, sens si explicatie
1Debaclu, debacluri, substantiv neutru Rupere si pornire a ghetii prinse intre malurile unui curs de apa; zapor. – Din franceza Debacle.
2Debaclu substantiv neutru
1. rupere si pornire a ghetii prinse intre malurile unui curs de apa; zapor.
2. (figurativ) prabusire, dezastru. (< franceza debacle)
1. rupere si pornire a ghetii prinse intre malurile unui curs de apa; zapor.
2. (figurativ) prabusire, dezastru. (< franceza debacle)
3Debaclu substantiv neutru (silabe -clu), plural debacluri
4Debaclu substantiv neutru Rupere si pornire a ghetii prinse intre malurile unui curs de apa; zapor. [Plural -uri, -le. / < franceza debacle].