1
Debarca, debarc, verb I.
1. Intranzitiv și tranzitiv A (se) da jos, a coborî pe mal de pe o navă; prin extensiune a coborî din tren sau din alt vehicul.
Intranzitiv A ataca țărmul inamic cu trupe aduse pe nave (speciale).
(Rar; glumeț) A descinde (într-o localitate sau într-un loc).
2. Tranzitiv A înlătura (pe cineva) dintr-un post de conducere, de răspundere; a da afară, a concedia. – Din franceză Debarquer.
1. Intranzitiv și tranzitiv A (se) da jos, a coborî pe mal de pe o navă; prin extensiune a coborî din tren sau din alt vehicul.
Intranzitiv A ataca țărmul inamic cu trupe aduse pe nave (speciale).
(Rar; glumeț) A descinde (într-o localitate sau într-un loc).
2. Tranzitiv A înlătura (pe cineva) dintr-un post de conducere, de răspundere; a da afară, a concedia. – Din franceză Debarquer.
DEX – dicționarul explicativ
2
Debarca verb I. tranzitiv
1. a coborî pe uscat dintr-o navă (pasageri, mărfuri etc.).
2. (familiar) a înlătura, a înlocui (pe cineva) dintr-o funcție, de la conducere.
II. intranzitiv, tranzitiv
1. a (se) transporta pe un litoral inamic trupe și materiale aduse pe nave (speciale).
2. a (se) coborî, a (se) da jos (din tren, din mașină etc.). (< franceză debarquer)
1. a coborî pe uscat dintr-o navă (pasageri, mărfuri etc.).
2. (familiar) a înlătura, a înlocui (pe cineva) dintr-o funcție, de la conducere.
II. intranzitiv, tranzitiv
1. a (se) transporta pe un litoral inamic trupe și materiale aduse pe nave (speciale).
2. a (se) coborî, a (se) da jos (din tren, din mașină etc.). (< franceză debarquer)
MDN – marele dicționar de neologisme
3
A Debarca debarc
1. intranzitiv 1) A părăsi o navă; a coborî pe mal de pe o navă. 2) A ieși din tren sau din alt vehicul. 3) glum. A se așeza cu traiul pentru mai mult timp.
2. tranzitiv 1) A face să iasă de pe o navă. 2) familiar (persoane) A da afară dintr-un post de conducere; a scoate; a elibera; a concedia; a destitui. /<franceză debarquer
1. intranzitiv 1) A părăsi o navă; a coborî pe mal de pe o navă. 2) A ieși din tren sau din alt vehicul. 3) glum. A se așeza cu traiul pentru mai mult timp.
2. tranzitiv 1) A face să iasă de pe o navă. 2) familiar (persoane) A da afară dintr-un post de conducere; a scoate; a elibera; a concedia; a destitui. /<franceză debarquer
NODEX – noul dicționar explicativ
4
Debarca verb I.
1. tranzitiv A coborî, a depune pe uscat dintr-o navă (pasageri, mărfuri etc.).
intranzitiv A ataca țărmul inamic cu trupe aduse pe nave (speciale).
2. intranzitiv A se coborî, a se da jos (din tren, din mașină etc.).
3. tranzitiv (Familiar) A înlătura, a înlocui (pe cineva) dintr-o funcție, de la conducere. [Prezent indicativ debarc. / < franceză debarquer].
1. tranzitiv A coborî, a depune pe uscat dintr-o navă (pasageri, mărfuri etc.).
intranzitiv A ataca țărmul inamic cu trupe aduse pe nave (speciale).
2. intranzitiv A se coborî, a se da jos (din tren, din mașină etc.).
3. tranzitiv (Familiar) A înlătura, a înlocui (pe cineva) dintr-o funcție, de la conducere. [Prezent indicativ debarc. / < franceză debarquer].
DN – dicționar de neologisme
Încă 2 definiții din alte dicționare
5
Debarca (-c, -at), verb –
1. A se da jos de pe o navă, a coborî pe uscat. –
2. A ajunge. –
3. A înlătura, a da afară.
Franceză debarquer. – Derivat debarcader, substantiv neutru, din franceză debarcadère.
1. A se da jos de pe o navă, a coborî pe uscat. –
2. A ajunge. –
3. A înlătura, a da afară.
Franceză debarquer. – Derivat debarcader, substantiv neutru, din franceză debarcadère.
DER – dicționarul etimologic
6
Debarca verb, indicativ prezent 1 singular debarc, 3 singular și plural debarcă
DOOM – dicționarul ortografic