Adjudeca, adjudec, verb I. Tranzitiv A atribui (prin hotărâre judecătorească) un bun scos la licitație persoanei care oferă prețul cel mai mare.
Din latină Adjudicare.
DEX – dicționarul explicativ
Adjudeca verb I tranzitiv A da, a atribui (un bun, o lucrare etc.) aceluia care oferă mai mult în cadrul unei licitații sau al unei concurențe.
[< latină adiudicare, conform franceză adjuger, după Judeca].
DN – dicționar de neologisme
Adjudeca verb I. tranzitiv juridic a atribui (un bun) aceluia care oferă mai mult în cadrul unei licitații publice.
II. reflexiv a-și atribui, a-și lua ceva.
(< latină adiudicare după franceză adjuger)
MDN – marele dicționar de neologisme
Adjudeca (-c, -at), verb – A atribui un bun scos la licitație persoanei care oferă prețul cel mai mare.
Pe baza lui a judeca, întocmai ca franceză adjuger sau latină adjudicare.
Derivat adjudecar, substantiv masculin (persoană căreia i se adjudecă un bun); adjudecație, substantiv feminin (adjudecare).
DER – dicționarul etimologic
Încă 2 definiții din alte dicționare
A adjudeca adjudec tranzitiv (bunuri) A atribui persoanei care în cadrul unei licitații oferă o sumă mai mare.
<latină adjudicare
NODEX – noul dicționar explicativ
Adjudeca verb, indicativ prezent 1 singular adjudec, 3 singular și plural adjudecă
DOOM – dicționarul ortografic