Declamație
Definitie, sens si explicatie
1Declamație, declamatii, substantiv feminin
1. Arta de a declama.
2. Vorbire cu ton si cu gesturi exagerate, teatrale, emfatice. [Varianta: Declamatiune substantiv feminin] – Din franceza Declamation, limba latina Declamatio, -onis.
1. Arta de a declama.
2. Vorbire cu ton si cu gesturi exagerate, teatrale, emfatice. [Varianta: Declamatiune substantiv feminin] – Din franceza Declamation, limba latina Declamatio, -onis.
2Declamație substantiv feminin
1. arta de a declama.
2. actiunea de a rosti expresiv textul dramatic. ♢ (peior.) vorbire emfatica. (< franceza declamation, limba latina declamatio)
1. arta de a declama.
2. actiunea de a rosti expresiv textul dramatic. ♢ (peior.) vorbire emfatica. (< franceza declamation, limba latina declamatio)
3Declamație substantiv verifica cuvantul: recitare.
4Declamatie substantiv feminin (silabe -cla-, -ti-e), art. declamatia (silabe -ti-a), g.-d. art. declamatiei; plural declamatii, art. declamatiile (silabe -ti-i-)
5Declamație -i f. 1) Arta de a declama. 2) Vorbire cu ton si gesturi teatrale, emfatice. [Art. Declamatia; G.-d. Declamatiei; Sil. -ti-e] /<fr. declamation
6Declamație substantiv feminin
1. Arta de a declama.
2. Vorbire emfatica. [Genitiv -iei, varianta declamatiune substantiv feminin / conform franceza declamation, limba italiana declamazione, limba latina declamatio].
1. Arta de a declama.
2. Vorbire emfatica. [Genitiv -iei, varianta declamatiune substantiv feminin / conform franceza declamation, limba italiana declamazione, limba latina declamatio].
