Declin
Definitie, sens si explicatie
1Declin, declinuri, substantiv neutru Coborare a unui astru pe bolta cerului inspre apus; asfintire, scapatare.
Figurativ Sfarsitul unei glorii, al unei puteri apartinand unei persoane, unui popor, unei civilizatii etcetera; decadere. – Din franceza Declin.
Figurativ Sfarsitul unei glorii, al unei puteri apartinand unei persoane, unui popor, unei civilizatii etcetera; decadere. – Din franceza Declin.
2Declin antonim: ascensiune, prosperitate
3Declin substantiv neutru
1. coborare catre asfintit a unui astru.
2. (figurativ) decadere (a unei fiinte, a unui popor, a unei civilizatii); decadenta, regres. (< franceza declin)
1. coborare catre asfintit a unui astru.
2. (figurativ) decadere (a unei fiinte, a unui popor, a unei civilizatii); decadenta, regres. (< franceza declin)
4Declin substantiv verifica cuvantul: apus, asfintire, asfintit.
5Declin substantiv decadenta, decadere, regres, (invechit) descrestere, scadenie, scadere, scapatare, (figurativ) apus, crepuscul. (- al unui imperiu.)
6Declin substantiv neutru (silabe -clin), plural declinuri
7Declin -uri n. 1) Miscare de coborare a unui astru pe bolta cereasca inspre orizont; apus; asfintit. 2) fig.
Proces de trecere de la o stare superioara la una inferioara; decadere; decadenta; regres. -ul unei civilizatii. /<fr. declin, lat. declinare
Proces de trecere de la o stare superioara la una inferioara; decadere; decadenta; regres. -ul unei civilizatii. /<fr. declin, lat. declinare
8Declin substantiv neutru
1. Coborare catre asfintit a unui astru pe bolta cereasca.
2. (Figurat) Decadere. [Plural -nuri. / < franceza declin, limba italiana declino].
1. Coborare catre asfintit a unui astru pe bolta cereasca.
2. (Figurat) Decadere. [Plural -nuri. / < franceza declin, limba italiana declino].