Dejecție
Definitie, sens si explicatie
1Dejécție, dejectii, substantiv feminin
1. Evacuare a excretiilor din organism, in special a materiilor fecale; (concretizat) materia fecala evacuata. ♦ Apa murdara provenita din fabrici sau din gospodarii, care degradeaza apele naturale in care se scurge.
2. (În sintagma) Con de dejectie = forma de relief cu aspect de evantai, alcatuita din bolovanisuri, pietrisuri, nisip si argila depozitate de torenti si rauri acolo unde se produce o schimbare de panta. [Varianta: Dejectiune substantiv feminin] – Din franceza Dejection, limba latina Dejectio, -onis.
1. Evacuare a excretiilor din organism, in special a materiilor fecale; (concretizat) materia fecala evacuata. ♦ Apa murdara provenita din fabrici sau din gospodarii, care degradeaza apele naturale in care se scurge.
2. (În sintagma) Con de dejectie = forma de relief cu aspect de evantai, alcatuita din bolovanisuri, pietrisuri, nisip si argila depozitate de torenti si rauri acolo unde se produce o schimbare de panta. [Varianta: Dejectiune substantiv feminin] – Din franceza Dejection, limba latina Dejectio, -onis.
2Dejécție substantiv feminin
1. evacuare a excretiilor din corp; materia evacuata.
2. scurgeri provenite din industrii, din gospodarii, care degradeaza apele naturale in care se scurg.
3. con de - = gramada de pietris, de nisip etcetera care se depune in regiunea inferioara a unui torent, avand forma unei jumatati de con turtit; agestru.
4. (plural) materii pe care le arunca vulcanii. (< franceza dejection, limba latina deiectio)
1. evacuare a excretiilor din corp; materia evacuata.
2. scurgeri provenite din industrii, din gospodarii, care degradeaza apele naturale in care se scurg.
3. con de - = gramada de pietris, de nisip etcetera care se depune in regiunea inferioara a unui torent, avand forma unei jumatati de con turtit; agestru.
4. (plural) materii pe care le arunca vulcanii. (< franceza dejection, limba latina deiectio)
3Dejectie substantiv feminin (silabe -ti-e), art. dejectia (silabe -ti-a), g.-d. art. dejectiei; plural dejectii, art. dejectiile (silabe -ti-i-)
4Dejécție f. 1) Evacuare a materiilor fecale din organism. 2) Apa murdara provenita din industrie, care polueaza apele naturale in care se scurge. [Art. Dejectia; G.-d. Dejectiei; Sil. -ti-e] /<fr. dejection, lat. dejectio, -onis
5Dejécție substantiv feminin
1. Evacuarea excretiilor din corp (mai ales a excrementelor); materia evacuata.
2. Scurgeri provenite din industrii, din gospodarii, care degradeaza apele naturale in care se scurg.
3. Con de dejectie = gramada, ingramadire de pietris, de nisip etcetera care se depune in regiunea inferioara a unui torent si are forma unei jumatati de con foarte turtit; agestru. [Genitiv -iei, varianta dejectiune substantiv feminin / < franceza dejection, conform limba latina deiectio].
1. Evacuarea excretiilor din corp (mai ales a excrementelor); materia evacuata.
2. Scurgeri provenite din industrii, din gospodarii, care degradeaza apele naturale in care se scurg.
3. Con de dejectie = gramada, ingramadire de pietris, de nisip etcetera care se depune in regiunea inferioara a unui torent si are forma unei jumatati de con foarte turtit; agestru. [Genitiv -iei, varianta dejectiune substantiv feminin / < franceza dejection, conform limba latina deiectio].