Varianta definitie 1: DÉmon, demoni, substantiv masculin
1. Diavol, drac. ♦ Figurativ Om rau. ♦ Fiinta imaginara considerata ca spirit al raului.
2. (În scrierile romanticilor) Personificare a eroismului, a curajului, a razvratirii si uneori a frumusetii fizice. ♦ (În gandirea mitica si in poezie) Geniu al nelinistii, care starneste dorinte, pasiuni etcetera [Varianta: (regional) Dimon substantiv masculin] – Din limba neogreaca: Demonas. Conform: franceza Demon.
Varianta definitie 2: Demon antonim: inger, sfant
Varianta definitie 3: DÉmon substantiv masculin
1. (termen antic) spirit care dirijeaza destinul oamenilor, al cetatilor etcetera
2. diavol, drac. ♢ (figurativ) om rau.
3. (in literatura romantica) fiinta care intruchipeaza razvratirea impotriva destinului, eroismul, curajul, maretia, frumusetea fizica etcetera ♢ (in poezie) geniu chinuit de neliniste, care starneste pasiuni, dorinte. (< franceza demon, limba latina daemon, limba greaca (veche) daimon)
Varianta definitie 6: DÉmon -i m. 1) (in credinte politeiste din antichitate) Fiinta divina (buna sau rea); spirit; duh. 2) (in crestinism) Fiinta imaginara considerata ca simbol al raului si ca dusman al lui Dumnezeu si al omenirii; diavol: satana. 3) figurativ Fiinta cu apucaturi rele; satana. 4) pop.
Persoana (mai ales copil) vioaie si sprintena. 5) (in creatiile romanticilor) Personificare a razvratirii si a eroismului. /<ngr. demonas
Varianta definitie 7: DÉmon substantiv masculin
1. (Ant.) Geniu caruia i se atribuie puterea de a starni dorinte, pasiuni.
2. Diavol, drac. ♦ (Figurat) Om rau. (În forma demono-) Element prim de compunere savanta cu semnificatia „(referitor la) diavol”, „demonic”. [Conform: franceza daimon – fiinta supranaturala, geniu].
Varianta definitie 8: Demon (demoni), substantiv masculin – Drac, diavol. – Varianta (Moldova) dimon.
Mr. dhemon.
Ngr. δαίμων, in parte prin intermediul limba slava (veche) demonĭ (Tiktin; conform Vasmer, Gr., 51).
Secolul XVII, popular cu forma mold., mai ales aplicata la copii (Iordan, Dacor., VII, 140, combatind explicatia lui Philippide, Principii, 236, care se gindea la o alterare prin tabu). – Derivat demonic (var. demoniac), adjectiv , cuvinte culte, din limba greaca (veche) δαιμωνι(α)ϰός; indemonit, adjectiv (posedat de diavol), cuvant invechit, folosit de Cantemir.
Alte informatii despre acest cuvant
Cuvantul este compus din: 5 litere. Cuvantul incepe cu litera "d" si se termina cu litera "n"
DexDefinitie.com este un site dictionar al limbii romane. Gasiti aici aproape toate cuvintele din limba romana, impreuna cu explicatii (definitii). Mai gasiti si statistici legate de fiecare cuvant. Baza de date contine 131.563 de definitii, explicatii, antonime, sinonime.
Site-ul functioneaza excelent pe telefoane mobile Android is iOS. Daca aveti de adaugat vreun cuvant, de facut o corectare, va rugam sa folositi pagina de contact pentru a ne trimite un mesaj.
