Depinde
Definitie, sens si explicatie
1Depinde, depind, verb Iii.
Intranzitiv
1. (Despre lucruri, fapte, atitudini) A fi legat cu necesitate de..., a fi in functie de..., a atarna de... ♢ (Ca raspuns neprecis la o intrebare) Cand se termina lucrarea? – Depinde!
2. (Despre persoane, institutii, tinuturi etcetera) A fi sub autoritatea sau sub conducerea cuiva, a fi subordonat cuiva. [Perf. substantiv depinsei, part. depins] – Din franceza Dependre, limba latina Dependere.
Intranzitiv
1. (Despre lucruri, fapte, atitudini) A fi legat cu necesitate de..., a fi in functie de..., a atarna de... ♢ (Ca raspuns neprecis la o intrebare) Cand se termina lucrarea? – Depinde!
2. (Despre persoane, institutii, tinuturi etcetera) A fi sub autoritatea sau sub conducerea cuiva, a fi subordonat cuiva. [Perf. substantiv depinsei, part. depins] – Din franceza Dependre, limba latina Dependere.
2Depinde verb intr.
1. a fi in functie de...
2. a fi sub autoritatea, a fi subordonat cuiva. (dupa franceza dependre, limba latina dependere)
1. a fi in functie de...
2. a fi sub autoritatea, a fi subordonat cuiva. (dupa franceza dependre, limba latina dependere)
3Depinde verb
1. verifica cuvantul: apartine.
2. (figurativ) a atarna, (invechit) a spanzura. (Totul - de el.)
1. verifica cuvantul: apartine.
2. (figurativ) a atarna, (invechit) a spanzura. (Totul - de el.)
4Depinde verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural depind, 1 plural depindem, perf. substantiv 1 singular depinsei, 1 plural depinseram; conjunctie: prezent 3 singular si plural depinda; ger. depinzand; part. depins
5A depinde depind intranzitiv 1) A fi in dependenta; a tine. 2) A se afla in subordine; a fi subordonat. /<fr. dependre, limba latina dependere
6Depinde verb Iii. intr.
1. A fi in functie de..., a atarna de...
2. A fi sub autoritatea, a fi subordonat cuiva. [P.i. depind. / < franceza dependre, limba italiana dipendere, limba latina dependere].
1. A fi in functie de..., a atarna de...
2. A fi sub autoritatea, a fi subordonat cuiva. [P.i. depind. / < franceza dependre, limba italiana dipendere, limba latina dependere].
7Depinde (-d, -ns), verb –
1. A fi legat cu necesitate de ... –
2. A fi subordonat cuiva.
Franceza dependre, probabil adaptat conjugarii lui prinde, dupa analogia pendre-prendre-prinde. – Derivat (din franceza) dependent, adjectiv ; dependenta, substantiv feminin; independent, adjectiv ; independenta, substantiv feminin
1. A fi legat cu necesitate de ... –
2. A fi subordonat cuiva.
Franceza dependre, probabil adaptat conjugarii lui prinde, dupa analogia pendre-prendre-prinde. – Derivat (din franceza) dependent, adjectiv ; dependenta, substantiv feminin; independent, adjectiv ; independenta, substantiv feminin