Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Depăna

1 * Cuvantul cu diacritice: depăná
Cuvantul fara diacritice: depana

Definitie: DEPĂNA, deapăn, verb I. Tranzitiv 1. A înfășura firele textile dintr-un scul pe un mosor, pe o țeavă etcetera sau de pe un fus într-un scul ori a face firele scul. ♢ Expresie A lua (pe cineva) la depănat = a mustra, a lua din scurt (pe cineva). ♦ Figurativ A desfășura, a înșira amintiri, gânduri etcetera ♢ Reflexiv Toată întâmplarea i se depăna pe dinaintea ochilor. 2. Figurativ A parcurge (un drum, o distanță). ♢ Expresie (Intranz.) A depăna din picioare = a umbla mișcând repede picioarele. [Prez. indicativ și: depăn] – Limba Latina depanare.

2 * Cuvantul cu diacritice: a depăna
Cuvantul fara diacritice: depana

Definitie: A depăna antonim: a desfășura

3 * Cuvantul cu diacritice: depăná
Cuvantul fara diacritice: depana

Definitie: DEPĂNA verb (TEXT.) a înfășura. (A - fire textile pe un mosor.)

4 * Cuvantul cu diacritice: depăná
Cuvantul fara diacritice: depana

Definitie: depăna verb, indicativ prezent 1 singular deapăn/depăn, 2 singular depeni, 3 singular deapănă; conjunctie: prezent 3 singular și plural depene

5 * Cuvantul cu diacritice: a se depăná
Cuvantul fara diacritice: depana

Definitie: A SE DEPĂNA pers. 3 se deapănă intranzitiv figurativ (despre gânduri, amintiri etcetera) A trece prin memorie. limba latina depanare

6 * Cuvantul cu diacritice: a depăná dépăn
Cuvantul fara diacritice: depana

Definitie: A DEPĂNA depăn 1. tranz. 1) (firul de pe un scul sau de pe un fus) A desfășura, înfășurând pe un mosor sau făcând ghem. 2) (firul unui ghem sau fus) A face scul. 3) A face să se depene. 2. intranzitiv : - din picioare a merge mișcând repede picioarele. limba latina depanare

7 * Cuvantul cu diacritice: depăná deápăn depănát
Cuvantul fara diacritice: depana

Definitie: depăna (deapăn, depănat), verb – 1. A înfășura fire dintr-un scul pe un mosor. – 2. A desfășura, a înșira gînduri etcetera – Mr. deapin, dipinare, megl. depin. Limba Latina dēpēnāre, de la pānus (Körting 2493; Densusianu, Filologie, 447; Pușcariu 492; Candrea-Dens., 483; REW 2569; Tiktin; Candrea); conform limba italiana dipannare, prov., cat. debanar, sp. devanar, port. dobar. Philippide, Principii, 99, pleca greșit de la limba latina dēpῑlāre. – Derivat depănătoare, substantiv feminin (vîrtelniță); depănător, substantiv masculin (muncitor specializat în depănat); depănătură, substantiv feminin (acțiunea de a depăna; cantitate de fir depănat).