Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Des

1 * Cuvantul cu diacritice: des-
Cuvantul fara diacritice: des

Definitie: DES¹- (Înaintea vocalelor și consoanelor sonore, în forma dez-) Element de compunere cu sens privativ, care servește la formarea unor substantive, a unor adjective și a unor verbe. [Varianta: dez-, dis-] – Limba Latina dis-, franceza des-.

2 * Cuvantul cu diacritice: des
Cuvantul fara diacritice: des

Definitie: DES², DEASĂ, deși, -se, adjectiv I. 1. (Despre colectivități sau corpuri compuse din unități identice) Cu elementele, cu părțile componente apropiate, cu intervale foarte mici sau cu foarte puține goluri între părți. ♦ (Despre țesături) Țesut strâns: bătut. 2. (Despre părțile componente ale unei colectivități sau unități) Așezat unul lângă altul sau foarte aproape unul de altul: strâns. 3. (Despre ploaie, ceață, umbră etcetera) Compact, dens: de nepătruns. II. 1. Despre întâmplări, fenomene sau acțiuni: adesea adverbial) Care se repetă de (mai) multe ori la intervale mici de timp, urmând mereu unul după altul: repetat, frecvent. ♦ (Despre mișcări care se repetă: adesea adverbial) Repede, iute, grăbit. – Limba Latina densus.

3 * Cuvantul cu diacritice: des
Cuvantul fara diacritice: des

Definitie: Des antonim: rar

4 * Cuvantul cu diacritice: des- de- dez-
Cuvantul fara diacritice: des

Definitie: DES- /DE- /DEZ- pref. „desfacere”, „negație”, „intrare, pătrundere”. (< franceza des-, de-, conform lat. dis)

5 * Cuvantul cu diacritice: des
Cuvantul fara diacritice: des

Definitie: DES adjectiv , adverb 1. adjectiv verifica cuvantul: compact. 2. adjectiv verifica cuvantul: apropiat. 3. adjectiv bătut. (Țesătură -.) 4. adjectiv verifica cuvantul: bogat. 5. adjectiv verifica cuvantul: adânc. 6. adjectiv frecvent, repetat. (Vizite -.) 7. adverb verifica cuvantul: adesea. 8. adjectiv , adverb grăbit, iute, rapid. (Respirație -; respiră -.)

6 * Cuvantul cu diacritice: des
Cuvantul fara diacritice: des

Definitie: des adjectiv m., plural deși; f. singular deasă, plural dese

7 * Cuvantul cu diacritice: des
Cuvantul fara diacritice: des

Definitie: DES² adverb 1) În repetate rânduri; de multe ori; deseori; adesea. 2) La distanțe mici. limba latina densus

8 * Cuvantul cu diacritice: des deásă deși dése
Cuvantul fara diacritice: des

Definitie: DES¹ deasă (deși, dese) 1) (despre corpuri compuse din elemente de același fel) Care are părțile componente foarte apropiate unul de altul. Pădure deasă. Pieptene -. 2) (despre mulțimi, populații) Care este numeros într-un spațiu restrâns. 3) (despre țesături) Care este țesut strâns. 4) (despre fapte, fenomene, acțiuni) Care se repetă de mai multe ori la intervale mici de timp. Respirație deasă. 5) (despre ploaie, ceață etcetera) Care se caracterizează printr-un înalt grad de concen-trație; care este foarte compact; dens. 6) și adverbial(despre mișcări care se repetă) Care vădește iuțeală. limba latina densus

9 * Cuvantul cu diacritice: des deásă
Cuvantul fara diacritice: des

Definitie: des (deasă), adjectiv – 1. Dens, strîns, compact. – 2. (Adv.) Adesea, frecvent. – Mr. ndes, megl. des. Limba Latina densus (Pușcariu 504; Candrea-Dens., 485; REW 2558; Tiktin; Candrea; Scriban); conform, limba italiana, sp., port. (denso), franceza (dense). Cele două sensuri ale cuvîntului rom. apar și în limba latina spissus › limba italiana spesso, franceza epais. Este dublet al lui dens, der. densitate, substantiv feminin Derivat ades (var. adesea), adverb (frecvent; de multe ori); (a)dese(a)ori, adverb (frecvent, de multe ori); desime, substantiv feminin (densitate; concentrație); desiș, substantiv neutru (învechit, densitate; pădure foarte deasă); deset, substantiv neutru (concentrație), cuvînt ce pare inventat de Coșbuc. Conform: îndesa.

10 * Cuvantul cu diacritice: des-
Cuvantul fara diacritice: des

Definitie: des- – Pref. care intră în compunerea a numeroase cuvinte de orice proveniență (lat. desface; limba slava (veche) despăgubi; franceza descentraliza; etcetera) pentru a indica o acțiune contrarie celei indicate de cuvîntul primitiv. Limba Latina dĭs-, conform limba italiana dis-, franceza des-, sp. des-. Pref. verbal, încă activ. Nu se menționează în continuare decît cuvintele la care este de presupus că respectiva compunere cu dis- este anterioară rom.; în celelalte cazuri, conform cuvîntul de bază. Modern se scrie dez- înainte de b, d, l, m, n, r, verifica cuvantul: Utilitatea acestei inovații pare discutabilă, iar diferența de pronunțare a pref., de ex., în descompunere și în desbate, este de nesesizat pentru majoritatea vorbitorilor rom. Este evident, pe de altă parte, că timbrul Z nu este propriu cons. în discuție, ci introdus de cea următoare, și că grafii ca dezlipi sau dezvoltat nu sînt transcrieri mai fidele decît deslipi sau desvoltat.