Definitie Detuna - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Detuna, detun, verb I.
1. Intranzitiv (La pers. 3) A face un zgomot ca al tunetului; a bubui; prin extensiune a rasuna. ♦ Tranzitiv (Rar) A face sa rasune.
2. Intranzitiv Figurativ (Despre oameni) A-si manifesta mania in mod zgomotos.
3. Intranzitiv si tranz. (La pers. 3) A trasni.
4. Tranzitiv (Adesea figurativ) A zdrobi, a nimici; a narui. – Limba Latina Detonare.

Varianta definitie 2: Detuna verb
1. verifica cuvantul: bubui.
2. verifica cuvantul: trasni.

Varianta definitie 3: Detuna verb, indicativ prezent 3 singular detuna

Varianta definitie 4: A DETUNA detun
1. intranzitiv 1) A se produce un tunet (in urma unei descarcari electrice in atmosfera); a trasni. 2) A produce un zgomot puternic; a se auzi un vuiet mare; a bubui; a trasni. 3) (despre arme de foc) A se descarca cu zgomot; a bubui; a trasni.
2. tranzitiv 1) (persoane, lucruri) A lovi trasnetul; a trasni; a fulgera. 2) fig. (persoane, animale etcetera).
A face sa nu mai existe; a sterge de pe fata pamantului; a nimici; a prapadi. /<lat. detonare

Varianta definitie 5: Detuna (detun, detunat), verb –
1. A fulgera, a cadea traznetul pe un obiect. –
2. A darima, a narui, a dobori. –
3. A exploda.
Limba Latina detǒnāre (Puscariu 530; Tiktin; Candrea; Scriban).
REW 2609 crede ca este vorba despre o formatie neol., ceea ce nu este adevarat decit pentru ultimul sens al cuvintului rom.; de altfel, este cuvint traditional si cu desavirsire popular. – Derivat detunatura, substantiv feminin (traznet); detunator, adjectiv (bubuitor); detunator, substantiv neutru (mecanism care provoaca explozia), din franceza detonateur.
Conform: tuna si toponimul Detunata.