Deznădăjdui
Definitie, sens si explicatie
1Deznădăjdui, deznadajduiesc, verb Iv.
Intranzitiv si tranz.
A-si pierde sau a face sa-si piarda orice nadejde (in rezolvarea sau indreptarea unei situatii); a despera. – Dez- + Nadajdui.
Intranzitiv si tranz.
A-si pierde sau a face sa-si piarda orice nadejde (in rezolvarea sau indreptarea unei situatii); a despera. – Dez- + Nadajdui.
2A deznadajdui antonim: a spera
3Deznădăjdui verb a despera, (invechit) a apelpisi. (A - sa mai astepte.)
4Deznadajdui verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural deznadajduiesc, imperfect 3 singular deznadajduia; conjunctie: prezent 3 singular si plural deznadajduiasca
5A Deznădăjdui -iesc
1. intranzitiv A ajunge in stare de deznadejde; a-si pierde speranta; a despera.
2. tranz.
A aduce in stare de deznadejde; a face sa-si piarda speranta; a despera. /dez- + a nadajdui
1. intranzitiv A ajunge in stare de deznadejde; a-si pierde speranta; a despera.
2. tranz.
A aduce in stare de deznadejde; a face sa-si piarda speranta; a despera. /dez- + a nadajdui