Deține
Definitie, sens si explicatie
1Deține, detin, verb Iii.
Tranzitiv
1. A avea in stapanire sau in pastrare un bun material.
2. A dispune de..., a poseda, a avea; spec. a poseda un titlu, un premiu etcetera; a avea o functie, un grad etcetera
3. A tine pe cineva inchis (pentru cercetari sau dupa ce a fost condamnat). – Din franceza Detenir (dupa tine).
Tranzitiv
1. A avea in stapanire sau in pastrare un bun material.
2. A dispune de..., a poseda, a avea; spec. a poseda un titlu, un premiu etcetera; a avea o functie, un grad etcetera
3. A tine pe cineva inchis (pentru cercetari sau dupa ce a fost condamnat). – Din franceza Detenir (dupa tine).
2Deține verb tr.
1. a avea in stapanire sau in pastrare un bun material; a poseda.
2. a fi in posesia unui titlu, unui premiu. ♢ a ocupa o functie, un post.
3. a lipsi pe cineva de libertate; a tine sub stare de arest. (dupa franceza detenir)
1. a avea in stapanire sau in pastrare un bun material; a poseda.
2. a fi in posesia unui titlu, unui premiu. ♢ a ocupa o functie, un post.
3. a lipsi pe cineva de libertate; a tine sub stare de arest. (dupa franceza detenir)
3Deține verb
1. verifica cuvantul: poseda.
2. a avea, a poseda, a purta. (- numele de roman.)
3. verifica cuvantul: avea.
4. verifica cuvantul: aresta.
1. verifica cuvantul: poseda.
2. a avea, a poseda, a purta. (- numele de roman.)
3. verifica cuvantul: avea.
4. verifica cuvantul: aresta.
4Detine verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural detin, 1 plural detinem; conjunctie: prezent 3 singular si plural detina; ger. detinand; part. detinut
5A Deține detin tranzitiv 1) (bunuri materiale) A avea in posesie; a stapani; a poseda. 2) (premii, recorduri, posturi etcetera) A avea in stapanire (in mod legitim sau ca rezultat al unui efort). 3) (persoane) A tine sub arest (pentru cercetari). /<fr. detenir
6Deține verb Iii. tr.
1. A avea in stapanire sau in pastrare un bun material. ♦ A ocupa o functie, un post.
2. A lipsi pe cineva de libertate personala; a tine la arest. [P.i. detin, conjunctie: -na, varianta detinea verb Ii. / dupa franceza detenir].
1. A avea in stapanire sau in pastrare un bun material. ♦ A ocupa o functie, un post.
2. A lipsi pe cineva de libertate personala; a tine la arest. [P.i. detin, conjunctie: -na, varianta detinea verb Ii. / dupa franceza detenir].