1
Diadă substantiv feminin
1. principiu metafizic al dualității, la filozofii antici greci, opus monadei.
2. (în psihologie socială) orice relație dintre două persoane, sub raportul interacțiunii.
3. (matematică) grup de două mărimi legate cu ocazia aceleiași operații.
4. (biologie) cele două celule rezultate din prima diviziune meiotică.
5. (în versificație) grup armonic de două vocale. (< franceză dyade)
1. principiu metafizic al dualității, la filozofii antici greci, opus monadei.
2. (în psihologie socială) orice relație dintre două persoane, sub raportul interacțiunii.
3. (matematică) grup de două mărimi legate cu ocazia aceleiași operații.
4. (biologie) cele două celule rezultate din prima diviziune meiotică.
5. (în versificație) grup armonic de două vocale. (< franceză dyade)
MDN – marele dicționar de neologisme
2
Diadă substantiv feminin
1. (Filozofie) Principiul diversității și al neegalității în filozofia lui Pitagora, opus monadei.
2. (Matematică) Grup de două mărimi legate cu ocazia aceleiași operații.
3. (Biologie) Formațiune alcătuită dintr-o pereche de celule, cu nuclei haploizi, rezultată în urma primei diviziuni meiotice. [Pronume di-a-. / < franceză dyade, conform latină diades, greacă dys – doi].
1. (Filozofie) Principiul diversității și al neegalității în filozofia lui Pitagora, opus monadei.
2. (Matematică) Grup de două mărimi legate cu ocazia aceleiași operații.
3. (Biologie) Formațiune alcătuită dintr-o pereche de celule, cu nuclei haploizi, rezultată în urma primei diviziuni meiotice. [Pronume di-a-. / < franceză dyade, conform latină diades, greacă dys – doi].
DN – dicționar de neologisme
